La ONU, legitimitatea celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate a fost pusă sub semnul întrebării

„Interesele concurente ale membrilor săi și recurgerea frecventă la dreptul de veto au limitat eficacitatea Consiliului de Securitate”, recunoaște în special președintele Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Statele Unite, China, Rusia, Franța și Regatul Unit sunt în centrul criticilor la Națiunile Unite. Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate, singurii care au acest drept de veto, au fost puși în discuţie luni, în cadrul unei dezbateri organizate de Adunarea Generală a ONU privind viitorul acestui organism, paralizat de „interese concurente”.

„În numeroase ocazii, Consiliul a eșuat în responsabilitatea sa de a menține pacea și securitatea internațională”, a denunțat președintele Adunării Generale, fostul ministru turc Volkan Bozkir, fără a da exemple concrete. „Interesele concurente ale membrilor săi și utilizarea frecventă a vetoului au limitat eficacitatea Consiliului de securitate”, a adăugat el.

Aceste critici față de o instituție care nu a fost reformată de zeci de ani, în ciuda evoluției lumii, se adaugă celor ale președintelui francez Emmanuel Macron, care a estimat într-un lung interviu acordat luni publicației „Le Grand Continent” că se simte „obligat să observe” că instituţia nu a produs „soluții mai utile”: „Noi toți suntem responsabili când unii devin ostatici ai crizelor multilateralismului, cum ar fi OMS de exemplu”, a dezvoltat ideea liderul francez.

„Chiar și în unele dintre cele mai urgente crize umanitare, Consiliul nu a reușit să ofere un răspuns adecvat în timp util. Acesta este un regres serios în raport cu principiile fondatoare ale Națiunilor Unite și cu eforturile noastre comune de a construi o lume pașnică”, a continuat Volkan Bozkir. Potrivit acestuia, „reforma Consiliului de Securitate este un imperativ inevitabil, în același timp dificil și esențial”.

De la izbucnirea pandemiei Covid-19 la începutul anului, acest Consiliu a ținut foarte puține ședințe privind consecințele virusului asupra stabilității planetei. De asemenea, a avut nevoie de mai bine de trei luni pentru a depăși divergenţele sino-americane pentru a adopta la 1 iulie o rezoluție redactată de Paris și Tunis, solicitând mai multă cooperare și o încetare a focului în țările aflate în conflict pentru a facilita lupta împotriva pandemiei.

În cadrul dezbaterii de luni, cei 193 de membri ai ONU au vorbit despre dreptul de veto, extinderea organismului și reprezentativitatea sa regională. Dar cu diferențe încă profunde, care nu sunt de bun augur pentru o revigorare pozitivă a discuțiilor purtate timp de treisprezece ani despre o reformă. Pentru Algeria, orice membru nou al unui Consiliu extins ar trebui să aibă dreptul de veto. Statele Unite și Rusia, care au folosit acest drept de veto de cincisprezece ori din 2011, doar în cazul sirian, nu vor să îl vadă „diminuat”.

„Statele Unite rămân deschise unei extinderi modeste a Consiliului de Securitate”, a indicat diplomatul american Ngoyi Ngoyi. Dar „acest lucru trebuie făcut fără a reduce eficacitatea Consiliului de Securitate și fără a modifica sau extinde dreptul de veto”, a declarat reprezentantul primului contribuabil financiar la Organizație.

„Ideile care conduc la erodarea prerogativelor membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate, în special dreptul la veto, sunt inacceptabile”, a subliniat, de asemenea, un ambasador rus adjunct la ONU, Anna Evstigneeva. Recurgerea la veto și amenințarea cu utilizarea acestuia „au împiedicat în mai multe rânduri Organizația Națiunilor Unite să fie asociată cu companii dubioase”, a spus ea.

Regatul Unit a reamintit că nu a folosit dreptul de veto „din 1989”, în timp ce Franța, fără să se pronunţe cu privire la atribuirea dreptului de veto noilor membri, „un subiect sensibil”, s-a declarat în favoarea „un Consiliu limitat la 25 de țări”. Ambasadorul chinez Zhang Jun a denunțat, la rândul său, o „supra-reprezentare a țărilor dezvoltate”, solicitând o mai mare prezență a țărilor mici și mijlocii, în special africane. „Peste șaizeci de țări nu au participat niciodată la Consiliu” și „unele state mici reușesc să participe doar la fiecare cincizeci de ani”, a deplâns el.

Consiliul de Securitate, care poate decide cu privire la sancțiunile internaționale și utilizarea forței în lume, are în total cincisprezece membri: pe lângă cei cinci membri permanenți, zece membri nepermanenți pentru un mandat de doi ani, dintre care jumătate se reînnoiesc în fiecare an. Germania, care a vorbit ironic luni despre o „Frumoasă din pădurea adormită care așteaptă să fie sărutată”, este candidată la un loc permanent în Consiliu cu Brazilia, Japonia și India. Africa, la rândul său, caută să obţină două, fără a fi identificat încă potenţialii beneficiari viitori.

Sursa: L’express / Traducerea: Rodezia Costea (Rador)