Home » Articole » „La legile justiției s-a creat o psihoză” / Tudorel Toader anunță că pregătește o carte de memorii / ”Dragnea insista, și nu o făcea cu jumătăți de cuvinte, să modificăm conţinutul infracțiunii de abuz în serviciu”

„La legile justiției s-a creat o psihoză” / Tudorel Toader anunță că pregătește o carte de memorii / ”Dragnea insista, și nu o făcea cu jumătăți de cuvinte, să modificăm conţinutul infracțiunii de abuz în serviciu”

1993
„La legile justiției s-a creat o psihoză” / Tudorel Toader anunță că pregătește o carte de memorii / ”Dragnea insista, și nu o făcea cu jumătăți de cuvinte, să modificăm conţinutul infracțiunii de abuz în serviciu”
Tudorel Toader, Florin Iordache
Ascultă articolul

Pe fondul protestelor declanșate după documentarul Recorder „Justiție Capturată”, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, mărturisește, într-o postare pe Facebook că „la legile justiției s-a creat o psihoză (…). Era o tensiune adunată acolo ani la rând, un strat peste alt strat de suspiciune, frică, manipulare, interese. Eu doar am ridicat capacul”, relatează Ziarul de Iași.

- articolul continuă mai jos -

Fragmentul face parte dintr-o carte de memorii, intitulată „Doi ani, două luni și două zile la Ministerul Justiției” pe care fostul ministru anunță că o va publice în prima parte a anului viitor și care va include o relatare detaliată a mandatului său, descris ca fiind unul dintre cele mai tensionate de după 1989.

Postarea sa apare pe fondul reluării dezbaterii publice despre modificările aduse legislației din domeniul Justiției în perioada 2017–2019, dar și în contextul criticilor recente legate de influența și poziția Liei Savonea în structurile de conducere ale sistemului judiciar.

În textul publicat pe rețeaua de socializare, Tudorel Toader descrie începutul mandatului său ca ministru al Justiției drept o perioadă marcată de tensiuni și suspiciuni, afirmând că orice intervenție asupra legilor din domeniu era percepută ca o acțiune cu potențial exploziv.

”Psihozele”

Fostul ministru vorbește despre existența unei „psihoze” create în jurul Legilor Justiției și despre presiuni exercitate din zona politică.

„Presiunea de sus s-a simțit încă de la început! Dragnea insista — și nu o făcea cu jumătăți de cuvinte — să modificăm conţinutul infracțiunii de abuz în serviciu. «Să trecem pragul, să fie 200.000 de euro». Era formula salvatoare pentru cine trebuia salvat. Numai că, oricât a insistat, nu am girat așa ceva. Îmi era clar că, dacă un ministru al Justiției ar fi împins o modificare făcută cu dedicaţie, tot sistemul s-ar fi prăbușit moral”, scrie Tudorel Toader.

El susține  că documentul elaborat atunci de către Ministerul Justiției nu a fost un proiect de lege în sens formal, ci un set de „linii conceptuale”, care nu a parcurs procedura de avizare guvernamentală.

Potrivit relatării sale, premierul de atunci, Mihai Tudose, i-ar fi propus ca draftul să fie preluat de Comisia specială pentru Legile Justiției, condusă de Florin Iordache, și transformat într-o inițiativă parlamentară.

Pe 25 octombrie 2017, fostul ministru afirmă că a prezentat documentul Comisiei Iordache, subliniind caracterul său nefinalizat și solicitând avizul Comisiei de la Veneția. Ulterior, draftul ar fi fost transformat în trei proiecte de lege, inițiate de un grup de 11 parlamentari și amendate substanțial în cadrul procedurii parlamentare.

În postarea sa, Tudorel Toader susține că numeroase amendamente au fost introduse în afara cadrului oficial al Comisiei, provenind din ceea ce numește „centre de reflexie”, incluzând ONG-uri, grupuri de interese sau persoane fără competențe juridice. El afirmă că unele amendamente au fost atribuite fictiv unor organizații profesionale și că ulterior Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea unor soluții legislative.

„Pe mine, însă, mă aștepta o surpriză și mai mare: societatea, presa, opinia publică erau convinse că acele proiecte erau ale mele. Că eu le-am scris, că eu le-am promovat, că eu eram arhitectul tuturor modificărilor. Percepția publică a rămas: «Legile justiției sunt ale lui Toader»”, scrie fostul ministru.

Tudorel Toader se luptă cu jurnaliștii în instanță

Tudorel Toader, fost ministru al Justiției între 2017 și 2019, a intentat un nou proces împotriva unui site de presă și a unui jurnalist.

Într-o acțiune depusă recent, la Tribunalul Iași, Toader s-a îndreptat împotriva jurnalistului Marian Păvălașc și a trustului de presă Radio Europa Liberă – Radio Free Europa/Radio Liberty Inc prin reprezentanta sa Radio Europa Liberă – Organizația non-profit RFE/RL Inc.

Acesta este cel de-al doilea proces de acest gen pornit de Toader la această instanță, după cel din luna noiembrie, în care pârâți sunt trustul Deutsche Welle și jurnalistul George Arun.

În ambele situații, nemulțumirea lui Toader a fost cauzată de faptul că cele două site-uri au publicat articole în care autorii i-au atribuit, pentru perioada în care era ministru al Justiției, paternitatea asupra formei finale a Legii recursului compensatoriu.

Acest document, adoptat în 2017, a permis eliberarea, înainte de termen, a multor infractori cărora le-au fost scăzute pedepsele din cauza condițiilor precare din închisori.

În materialul cu titlul ”Țară în service. Ororile din închisori. Ce (nu) a respectat România din decizia CEDO privind tortura deținuților”, incriminat de Toader și publicat de Marian Păvălașc pe 6 ianuarie 2022, pe site-ul Radio Europa Liberă România, aceasta a scris că ”Ministru al Justiției în acel moment era Tudorel Toader. Acesta a propus imediat după decizia CEDO un plan de investiții, care nu a fost respectat niciodată conform sindicaliștilor din sistem.

În schimb, Tudorel Toader a găsit o soluție ingenioasă de care beneficia orice deținut român care primise o condamnare din 2012 și până în 2017. Ca recompensă pentru condițiile de tortură din penitenciare, fiecare deținut primea practic o micșorare a condamnării. (…) Recursul compensatoriu impus de Tudorel Toader nu a îmbunătățit viața de după gratii. Ba din contră, susțin sindicaliștii din sistem.”

De-a lungul timpului, fostul ministru a contestat faptul că a contribuit la includerea prevederilor controversate din lege, situație pe care, de altfel, Păvălașc a menționat-o în articolul său: ”Tudorel Toader a explicat mereu că proiectul recursului compensatoriu nu este al lui, ci fusese inițiat de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, în perioada 2015-2016”.

Comentarii
  • Ticalosii promovati de PSD se prezinta intotdeauna a fi nevinovati, indiferent ce ar face, si dau vina pe altii, iar Tumorel Toader nu face exceptie.
    PS. Despre fiu-su cel mare, bagat cu japca in invatamantul superior si acuzat de agresiuni sexuale asupra studentelor de la UAIC, ca sa le dea note de trecere, ce ne spune Tumorel?

  • Tudorel Toader și Iordeche sunt printre cei care au siluit justiția punând-o în slujba tâlharilor care jefuiesc averea publică.
    Acum a prins glas?
    Motivarea pentru revocarea LC Kovesi a fost de toată jena. O mizerie. Și un elev de liceu ar fi scris-o mai bine.

  • Ord–r cum il stim ! Si daca propunerile unora sau ordinele lui dragnea erau aberante de ce nu s-a opus ? Pana si dancileza s-a opus la unul dintre ordine ! Sefia universitatii nu i-o lua nimeni… Scabros personaj …

  • Asta e un ticalos cu școală spre deosebire de Iordache care este un ticalos i2ot.

  • Aveti idee cum a fost recompensat saracul, nefericitul, domn Iordache ? Este seful Consiliului legislativ ! Numirea a avut loc in timpul domniei Nelocuitului la Cotroceni si a lui Orban la Victoria, in noiembrie 2020 ! Adica, de dreapta stangii sau psd-ul disimulat care e pnl. Liberali sau de dreapta, sunt doar printre sustinatori acolo-de foarte multa vreme…

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole