G4Media.ro

Jens Stoltenberg se va adresa Congresului SUA în aprilie. Un expert NATO…

Jens Stoltenberg se va adresa Congresului SUA în aprilie. Un expert NATO explică de ce discursul șefului Alianței e important

Vizita lui Jens Stoltenberg la Washington este o oportunitate pentru secretarul general al NATO de a respinge criticile venite din partea președintelui Donald Trump – acelea care privesc Alianța, cât și cheltuielile insuficiente de apărare ale statelor membre – și de a face astfel dovada importanței Alianței. Aceasta este opinia lui Jayson Derow, analist în cadrul NATO Association of Canada, care a fost rugat să comenteze pentru G4Media.ro implicațiile discursului pe care șeful NATO îl va ține în fața Congresului de la Washington la începutul lunii aprilie.

Stoltenberg a fost invitat în capitala federală americană de către liderii Congresului, democrata Nancy Pelosi și republicanul Mitch McConnell, într-o mișcare bipartizană pe care mulți analiști au perceput-o ca fiind îndreptată în mod direct împotriva liderului de la Casa Albă și a atitudinii sale, deseori critice, la adresa alianței nord-atlantice.

Pelosi și McConnell au adresat luni o invitație șefului NATO pentru a se adresa unei sesiuni comune a Congresului american, o mișcare considerată o respingere directă a politicii externe a președintelui Trump în ceea ce privește organizația militara. Gestul celor doi, susținut de asemenea de liderii minoritari din Senat, democratul Charles Schumer, și Camera Reprezentanților, republicanul Kevin McCarthy, este de asemenea menit să sublinieze sprijinul larg al Congresului american pentru alianţa nord-atlantică.

Comentatorii de peste Ocean au remarcat că atitudinea președintelui Trump față de NATO – care oscilează de la criticile publice adresate membrilor alianței care nu cotizează suficient la bugetul comun până la amenințările făcute în privat că va retrage complet Statele Unite din organizație – a provocat îngrijorare, atât printre democrați, cât și printre republicani de pe Capitol Hill. În ciuda retoricii lui Trump însa, sprijinul pentru alianță a rămas în mare parte neclintit printre membrii Congresului.

„În acest moment critic pentru Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană, Congresul SUA și poporul american așteaptă cu nerăbdare mesajul dumneavoastră de prietenie și parteneriat, în timp ce lucram împreuna pentru a întări alianța noastră vitală și a avansa un viitor al păcii în întreaga lume,” a afirmat Pelosi în scrisoarea către secretarul general al NATO. Un consilier republican a declarat că invitarea lui Stoltenberg urmărește și să-i ofere acestuia prilejul de a răspunde criticilor conform cărora membrii alianței nu își respectă angajamentele în domeniul cheltuielilor militare.

New York Times, care a relatat despre scrisoarea liderilor Congresului, a precizat că miniștrii de externe ai Alianței vor merge la Washington în prima săptămână a lunii aprilie pentru a marca cea de-a 70-a aniversare a NATO. Evenimentele vor fi patronate de secretarul de stat, Mike Pompeo. Stoltenberg se va adresa Congresului pe 3 aprilie.

Comentând pe marginea discursului pe care îl va ține secretarul general al NATO în fața legiuitorilor americani, Jane Harman, directorul Wilson Centre și fostă membră democrată a Camerei Reprezentanților, a afirmat: „Aceasta este o șansă pentru dl. Stoltenberg să folosească o platformă uriașă nu numai pentru a spune povestea bună despre NATO, ci și de a explica provocările cu care se confruntă NATO și ce vor face statele în legătură cu aceste provocări.” În opinia lui Harman, „explicarea amenințărilor la adresa țărilor baltice și a altor state către o audiență mare din Statele Unite, precum și motivul pentru care implicarea SUA este atât de importantă pentru combaterea acestor amenințări, sunt o oportunitate imensă.”

Anunțul privind discursul lui Stoltenberg a venit la câteva zile după apariția unor informații potrivit cărora administrația Trump ia în considerare un plan care ar cere țărilor aliate să plătească costul total al desfășurării trupelor americane pe teritoriul lor, plus încă 50%, ca răspuns la nemulțumirile președintelui că membrii NATO nu plătesc suficient. Chiar și politicieni republicani, precum Liz Cheney (Wyoming), au criticat intenția Casei Albe.

Analiștii americani afirmă că alianța atlantică se confruntă cu o lungă listă de provocări de securitate, între care războiul din Afganistan, care durează de aproape 18 ani, renunțarea de către America și Rusia la Tratatul privind forţele nucleare intermediare (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty – INF), agresiunile Moscovei împotriva Ucrainei (atât cele cibernetice, cât și cele militare, în estul țării), creșterea rolului și influenței Chinei. Experții afirmă că, dacă Statele Unite se retrag din NATO, alianța se va destrăma cu totul.

Ca să înlăture temerilor aliaților, secretarul interimar al Departamentului Apărării, Patrick Shanahan, a declarat în februarie că „vom fi 100% cu NATO,” în timp ce, cu o lună înainte, Camera Reprezentanților a adoptat o lege prin care și-a reafirmat sprijinul pentru NATO. Senatul a votat o lege similară în luna iulie a anului trecut.

În acest context, G4Media.ro l-a rugat pe Jayson Derow, analist în cadrul NATO Association of Canada, să ne spună cum percepe invitarea lui Stoltenberg în fața Congresului american, ce le va transmite acesta legiuitorilor de la Washington și cum va încerca să răspundă el criticilor președintelui Trump. Iată declarația completă a analistului canadian.

„Acest spectacol rar al sprijinului bipartizan pentru NATO – exemplificat de invitația făcută secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, de speakerul Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, și de liderul majorității din Senat, Mitch McConnell – vine în momentul în care NATO își sărbătorește cea de-a 70-a aniversare, dar și într-o perioadă în care adevărata putere și eficacitate a Alianței sunt puse la încercare. Recenta retorică trumpiană ar putea, probabil, să sugereze dezangajarea Statelor Unite sau chiar plecarea definitivă din Alianță. Administrația Trump, luând în considerare celelalte priorități ale sale în domeniul apărării și securității, precum și punerea sub semnul întrebării a necesității unor alianțe, și-ar putea pierde interesul pentru securitatea europeană – în special în țările baltice și în ceea ce privește strategia Enhanced Forward Presence -, susținând că aceasta este o problemă europeană care ar trebui abordată de europeni.

Această poziție privind securitatea europeană reflectă o schimbare majoră și, foarte posibil, o schimbare fundamentală și de lungă durată a securității naționale și a politicii externe a Statelor Unite. Deși Alianța a supraviețuit testului timpului, apariția unor astfel de amenințări la adresa statelor baltice a forțat încă o dată NATO să răspundă. În acest fel, s-a pus din nou presiune asupra statelor membre pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare și contribuțiile la Alianță.

Fiecare stat membru al NATO s-a angajat să își majoreze cheltuielile și contribuțiile la apărare, în efortul de a diminua dependența de SUA privind garanția sa de securitate. În acest context, Canada nu este nici ea diferită. Având în vedere incertitudinea și complexitatea mediului de securitate mondial, Canada rămâne pregătită să depună eforturi mari și să suporte costuri considerabile pentru a-și asigura „locul potrivit” în alianța NATO, care e acum tot mai extinsă. Mijloacele pentru a face asta sunt randamentul și priceperea. Angajamentul Canadei față de securitatea țărilor baltice, în special a Letoniei, chiar dacă urmărește propriile interese, este de asemenea un indicator al eforturilor de a convinge Administrația Trump că NATO nu este nici depășită, nici o Alianță a celor care profită de generozitatea Statelor Unite pentru a asigura securitatea ordinii internaționale bazată pe reguli.

Angajamentul SUA în ceea ce privește protejarea securității pe continentul european a devenit, cel puțin pentru moment, o dovadă a succesului și a forței alianței NATO. Într-adevăr, chiar dacă Trump a devenit critic al Alianței, o mare parte a conducerii republicane a susținut și a recunoscut rolul important al NATO.

Vizita dlui. Stoltenberg va oferi membrilor Congresului posibilitatea de a arăta un sprijin puternic bipartizan pentru NATO. Este, de asemenea, o ocazie pentru secretarul general de a respinge criticile venite din partea lui Trump – acelea care privesc Alianța și cheltuielile insuficiente de apărare ale statelor membre – și, astfel, de a face dovada importanței Alianței. Fără îndoială, Europa are încă nevoie de implicarea activă a Statelor Unite în interiorul granițelor sale, lucru care a fost o componentă fundamentală a echilibrului continental de putere în ultimii 70 de ani. O Europă solidă și stabilă este în interesul economic, politic și de securitate al Statelor Unite. Astfel, amenințările comune cu care se confruntă atât America de Nord, cât și Europa sugerează cu siguranță că, prin utilizarea NATO, SUA vor rămâne într-adevăr un actor fundamental în securitatea europeana pentru o lungă perioada de-acum înainte.

Cu siguranță, invitația este un răspuns puternic la criticile împotriva NATO cu care Trump și-a desfășurat campania electorală în 2016. Dar ea va oferi atât președintelui, cât și secretarului general o șansă să discute problemele legate de cheltuielile insuficiente de apărare ale statelor membre, printre alte chestiuni importante. Având sprijinul bipartizan ce demonstrează importanța și necesitatea Alianței, aceasta ar putea, probabil, să-l determine pe președinte să-și reconsidere criticile exprimate anterior cu privire la faptul că NATO este o alianță depășită. Fără îndoială, invitația ar putea și sa îl pună pe secretarul general al NATO într-o poziție destul de incomodă – ca pe cineva care a depus eforturi mari ca să promoveze și să asigure o relație de lucru pozitivă și constructivă cu președintele Trump.”

Surse: New York Times
Foto: Jayson Derow (Arhiva personală)

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Stoltenberg-Secretarul General NATO, va vorbi la 3 apr. In Congresul SUA !
    După instalarea la conducerea Federaţiei Rusia, a paranoicului Putin, suntem din nou într-o situaţie similară a apritiei lui Hitler care este adevărat că a eşuat în a inplementa hitlerismul în SUA, în special datorită antisemitismului său, dar care acum este pe cale a se realiza de către Putin prin acederea ca Preşedinte al SUA al lui Trump.
    Stadiul actual al relaţiilor globale internaţionale are o bază istorică apropiată de realitatea care ne-a scăpat tuturor, spectatori ai evenimentelor post „războiul rece”, dar ar trebui măcar acum să ia in considerare conlcuziile la care ajunge Genevieve Tabouis, în cartea sa publicată în anii 50, intitulată ”20 ANS SUSPENSE DIPLOMATIQUE” (tradusă şi în limba romana) care ne-ar permite să înteleagem, ce urmeaza atunci când te retragi lipsit de fermitate în faţa unui conducator-despot, lipsit de scrupule şi irational, în special dacă, comportarea lui are la baza o suferinţă sau alte tulburari comportamentale genetice sau dobandite.
    Liderii tărilor, democrate şi prospere, ar trebui să o citească sau recitească ca pe o interesantă analiză istorică, a evenimentelor care au provocat al doilea razboi mondial, cartea ”20 ANS SUSPENSE DIPLOMATIQUE” !
    D-na Merkel este o jalnică „păpuşă” a lui Putin, repetând jocul penibi al ministrului de externe englez Chamberlam, după acordul semnat la Munchen, la fel cum D-na Merkel a semnat Pactul de la Minsk, după anexarea banditească a Crimeii !
    Brexit-ul este o realizare draconică al lui Putin, ca varinta la ideea de se integra UE în Comunitatea Stateor Independente-CSI, ca repică la „Noua casă europeană”a lui Gorbaciov, care prevedea integrarea URSS şi a ţărilor socialiste, în UE, proces început cu reunificarea Germaniei, fenomen încă neelucidat în faţa opiniei pubice europene, care s-a pomenit cu acest fenomen de-a dreptul ciudat şi chiar surprinzător, în oct. 1991.
    La torpilarea ideior lui Gorbaciov au contribuit atât SUA, care se pomenea în faţa unui posibil colos economic şi geopolitic, deloc comod, precum şi celelalte puteri economice şi în special cele posesoare de armament nuclear.
    Atunci s-a optat pentru arestarea la Soci a lui Gorbaciov, urmată de „sacrificarea” grupului de generali KGB, beţivi şi corupţi, speriaţi de pierderea privelegiilor, prin democratizarea URSS, ca urmare a integrarii în UE.
    Realizarea ideii lui Gorbaciov, privind „Noua casă europeană” care însemna intergrarea în UE a ţărilor socialiste şi a URSS, însemna şi îndeplinirea testamentului tarului Petru Cel Mare, de a extinde Rusia dela „marea cea mare din răsărit până la cealaltă mare cea mare de la apus”.
    Acest colos geostrategic şi economic care urma să apară, punea împreună tehnologia vesteuropeană cu imensele rezervele materiale ale Rusiei şi Siberiei, ceace ar fi putut să transforme „Noua casă europeană”, intr-un adevărat hegemon economico-militar mondial, pe care Lenin o hărăzuise Kominternului sub lozinca: „proletari din toate, ţările uniţi-vă” !
    Grupul de generali KGB, care au plănuit arestarea lui Gorbaciov la Soci, a fost de fapt o unealtă a masoneriei euro-atlantice, care luptă pentru o „globalizare” care să asigure hegemonia capitalului mondial, coordonat de Banca Mondială şi a grupurilor de tip „Bildenberg” sau a formaţiilor G7 sau G20, care se străduie încă, şi în zilele noastre, să pună la un loc marii jucători geoeconomici si geostrategici.
    După fundarea ONU la terminarea celui de al doilea război mondial eficacitatea acestuia a fost practic anihilată de atitudinea haiducească a lui Stalin, probabil însuşită de la banda de spărgători de bănci pentru care a părăsit ultimul an al Seminarului Ortodox dela Tallin, pentru a se înrola în banda de spărgători angajaţi să finanţeze, grupurile anarhiste din Imperiul ţarist, a cărui dezvoltate economică şi ştiintifică, prin antrenarea ca profesori în Universitatea de la Petrograd, a unor mari savanţi ai timpurilor, precum Leibnitz, Newton, Lavoiseier, Decartes şi mulţi alti savanţi, pictori, artişti şi scriitori, compozitori, etc. precum şi înrudirea familiei tariste cu marile familii monarhice vest europene, şi astfel devenise o îngrijorare a celorlalte puteri europene, motiv pentru care s-a declanşat primul război mondial.
    Astfel că în stilul său banditesc Stalin nu a mai recunoscut înţelegerile de la Teheran, prin care acceptase, legea americană de împumut şi închiriere, în baza căreia URSS, la terminarea războiului trebuia să returneze echipamentul şi armamentul scăpat de distrugere, sau să-l plătească.
    Astfel Stalin pentru a torpila şi convorbirile privind statutul Berlinului, a declarat după realizarea bombei atomice sovietice în 1948, cu concursul asoneriei evreeşti, repreyentată de sotii Rosenberg, că „URSS nu este în situaţia de a respecta întelegerile de la Teheran”, ceea ce a dus la începerea „războiului rece” pe care Gorbaciov a dorit să-l oprească, astfel ca URSS să înceteze de a se mai epuiza economic şi ca nivel de trai !!
    Dacă preţul petrolului va continua să scadă constant, Federaţia
    Rusă, va intra in vrie, destabilizând geostraregic intreaga planetă.
    In asta constă toxicitatea enormă a lui Putin, ca şi şantajul enorm, care in comparaţie cu BREXI-ul, cel din urmă este un un gest de naivitate a intelegence-ului britanic ca pe timpul lui Chamberlan, înainte de începerea celui de al doilea razboi mondial.
    Cine işi putea imagina că un al doilea Hitler va creşte în Rusia lui Petru Cel Mare ?
    Dacă Federaăia Rusă nu va găsi rapid un „nou Gorbaciov”. Planeta este in mare pericol !!

    Prof.dr.ing. Terzi Petre -Viceprețedinte al SPERIN-Societatea pentru Promovarea Energiilor Regenerabile, Inepuizabile și Noi, din cadrul Univ. Politehnica București.
    Desemnat ” Man of Year 2009 for Romania ” , de catre American Biographical Institute, Inc. Host of The World Forum, University of CAMBRIDGE, England

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.