Italia: guvernul Draghi relansează forajele pentru gaze naturale în largul mării

Italia încearcă să găsească soluții la actuala criză energetică. Iar unul dintre obiectivele sale principale este să se concentreze pe forajele în largul mării, între Marea Adriatică și Canalul Sicilian, transmite Euronews, citată de Rador.

Aici se află cel puțin jumătate din rezervele confirmate de hidrocarburi italiene, care potrivit unui document oficial ajung la un total de 112 miliarde metri cubi.

În timp ce alegerile se apropie cu paşi repezi, guvernul interimar Draghi prezintă o nouă măsură de relansare a extracției de gaze naturale. Acest lucru ar face posibilă recuperarea a cel puțin 5% din necesarul anual italian și reducerea în continuare a aprovizionărilor de la Moscova.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

De această chestiune se ocupă ministrul tranziției ecologice Roberto Cingolani, care își propune ca până la sfârșitul anului 2023 să dubleze producția națională de gaze, care ar putea ajunge la 7-8 miliarde de metri cubi. În anul 2000, între zăcămintele terestre şi cele offshore au fost extraşi peste 13 miliarde de metri cubi.

O misiune deloc ușoară, având în vedere opoziția comunităților locale și a Mişcării 5 Stele la nivel național. Decretul ar trebui să prevadă stimulente pentru facilitarea operatorilor, cu toate că ipoteza cea mai probabilă este că vor exista reduceri de taxe. Ar face posibilă acoperirea a cel puțin 5% din necesarul anual italian și ar reduce în continuare a livrărilor de la Moscova.

În ciuda complexității operațiunii, care include o licitație, ideea este de a-i atrage pe cei care gestionează zăcămintele care ar putea fi exploatate sau reactivate rapid.

Între timp, se înmulţesc inițiativele la nivel european de limitare a dependenței de gazul rusesc. Șapte țări cu ieşire la Marea Baltică – Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Danemarca – și-au anunțat angajamentul de a crește de șapte ori producția de energie eoliană până în 2030, pentru a elibera nordul Europei de dependența de gazul rusesc.

”Încercarea lui Putin de a ne șantaja cu combustibilii fosili eșuează – spune Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene – accelerăm tranziția verde, ne eliberăm de dependența de combustibilii fosili ruși și accelerăm către surse curate, regenerabile, mai ieftine, către propria noastră energie regenerabilă”.

Până în 2050, capacitatea de energie eoliană a Mării Baltice ar putea fi mărită la 93 de gigawați, au anunţat țările într-un comunicat. Președinta Comisiei Europene subliniază că Uniunea Europeană dorește să reformeze piața energiei electrice, astfel încât prețurile gazelor să nu mai dicteze prețurile energiei electrice.

În Europa sunt necesare mai multe interconexiuni energetice, a subliniat premierul spaniol Sanchez în întâlnirea sa cu cancelarul german Scholz.

Acesta din urmă a subliniat sprijinul său puternic pentru construirea unei conducte de gaz care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, în timp ce Berlinul se grăbește și el să reducă dependența de Rusia. ”Vreau să subliniez încă o dată – spune cancelarul Germaniei, Olaf Scholz – că sunt extrem de favorabil faţă de crearea acestei conexiuni. Este o chestiune de îmbunătățire a interconexiunilor rețelei europene de gaze de astăzi și, pe termen lung, se poate discuta şi despre utilizarea hidrogenului în Europa”.

Rusia a tăiat sau a redus gazele naturale în mai multe țări ale Uniunii Europene, iar din primăvară, liderii Uniunii le-au cerut oamenilor să folosească mai puțin gaz pe timpul verii, cu scopul de a crea depozite pentru iarnă.

Statele membre au propus o reducere voluntară de 15%% a consumului şi încearcă să impună reduceri obligatorii în bloc, în cazul unei penurii grave de gaze. Franța și alte țări vor stabili şi ele un plan de austeritate energetică. „Trebuie să consumăm mai puțină energie acasă – spune Bruno Le Maire, ministrul francez al economiei – în transporturi, magazine, afaceri, administrații. Trebuie făcut un angajament colectiv de reducere a consumului de energie”.

Franța este mai ferită decât multe țări europene de creșterea prețurilor la gaze, deoarece un procent bun din electricitatea sa provine de la 56 de reactoare nucleare, chiar dacă în prezent, 32 dintre acestea sunt scoase din uz pentru lucrări normale de mentenanţă sau pentru a evalua riscul de coroziune. (Traducerea Cătălina Păunel)