Italia: deficitul public, majorat substanțial la 8% din PIB pentru 2022

Deficitele publice ale Italiei pentru anii 2020-2022 au fost revizuite semnificativ în creștere pentru a ține cont de creditele fiscale costisitoare acordate în cadrul ajutoarelor pentru anvelopa energetică, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (Istat), citat de Le Figaro.

Astfel, deficitul public a crescut la 8% din produsul intern brut (PIB) în 2022, în timp ce guvernul Giorgia Meloni miza pe 5,6%. Deficitul din 2021 a fost corectat la 9%, de la 7,2%.

Creșterea economică a Italiei a fost de 3,7% în 2022, în conformitate cu previziunile guvernului Giorgia Meloni, potrivit datelor actualizate publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (Istat). Deficitul pentru 2020 a fost majorat într-o măsură mai mică, la 9,7%, de la 9,5% anterior.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Această revizuire ține cont de o nouă directivă Eurostat privind creditele fiscale, publicată la jumătatea lunii februarie. Aceste credite fiscale trebuie acum să fie contabilizate în bugetele naționale în momentul în care sunt acordate, și nu atunci când au un impact real asupra veniturilor fiscale.

Un „super-bonus” foarte costisitor

Un așa-numit sistem de „super-bonus” pentru lucrări care variază de la izolarea termică la panouri solare și până la înlocuirea ferestrelor a fost lansat în mai 2020 pentru a stimula economia italiană după recesiunea cauzată de pandemia de coronavirus. Gospodăriile italiene s-au înghesuit să apeleze la această schemă, prin care statul a acoperit 110% din costul intervențiilor prin credite fiscale sau scutiri de impozite.

Victimă a succesului, aceste superbonusuri au costat visteria statului 61,2 miliarde de euro. Dacă adăugăm și alte bonusuri pentru construcții, cifra se ridică la 110 miliarde de euro, adică aproximativ 6% din PIB. Estimările bugetare presupuseseră un cost total de 72,3 miliarde de euro, lăsând o gaură de 37,7 miliarde de euro, care se află la originea derapajului deficitelor.