Istoricul Cosmin Popa, despre o posibilă implicare a Rusiei în alegerile din România: propaganda rusă lucrează, de obicei, cu materialul clientului/ Ei nu vor să extindă putinismul, ci pur şi simplu să cultive o stare de anarhie

Istoricul Cosmin Popa a declarat, luni, pentru News.ro, întrebat despre o posibilă implicare a Rusiei în alegerile prezidenţiale din România, că propaganda lucrează, de obicei, cu materialul clientului, în cazul de faţă, criza structurală a partidelor politice. Potrivit lui Popa, „ei nu vor să extindă putinismul”, ci pur şi simplu „să cultive o stare de anarhie”.

Întrebat dacă s-ar putea vorbi despre „mâna lungă a Rusiei” în alegerile din România, istoricul a răspuns: „Este, în primul rând, mâna crizei structurale a partidelor politice, peste care s-a suprapus şi propaganda rusă”.

Solicitat să explice mai în amănunt această idee, Cosmin Popa a ecxplicat că, de obicei, „propaganda rusă lucrează cu materialul clientului, adică cu criza pe care o găseşte pe plan local”.

„Ea o declinează astfel încât să slăbească sistemul politic tradiţional şi să cultive ideea de criză ireparabilă, iremediabilă, care nu are nevoie de reformă, ci de o revoluţie. Pentru că obiectivul lor este să destabilizeze. Ei nu vor să extindă putinismul, ei vor pur şi simplu să cultive o stare de anarhie, vor să aibă tabăra lor şi să le permită să pescuiască permanent în ape tulburi. Pentru că miza lor este nu atât să îţi dea o direcţie, cât să te facă să nu mai pricepi care-i stânga şi care-i dreapta, care-i înainte şi care-i înapoi”, a declarat Cosmin Popa.

Făcând o analogie cu scandalul Cambridge Analytica, în contextul ascensiunii fulminante a lui Călin Georgescu pe platforma Tik-Tok, istoricul a spus că „poţi să fabrici un lider politic, un discurs, şi să câştigi alegerile sau părţi importante din electorat cu o precizie aproape matematică”.

Candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc în urma scrutinului de duminică, obţinând 2.120.404 de voturi (22,94 %) şi va intra în turul al doilea al prezidenţialelor cu Elena Lasconi (USR), care a fost votată de 1.772.503 de români (19,18 % ), devansându-l cu 2.742 de voturi pe social-democratul Marcel Ciolacu (PSD), marele perdant al turului întâi. Liberalul Nicolae Ciucă a ocupat abia pozaiţia a cincea cu mai puţin de 9 procente.
 

 Într-o declaraţie de presă, Călin Georgescu a respins acuzaţiile că ar fi extremist şi a afirmat că ”politicienii sunt singurii care încă nu au înţeles ce s-a întâmplat”.

”Râmânem direct legaţi de valorile europene, dar trebuie să ne regăsim valorile noastre”, a transmis Georgescu.

Kremlinul urmăreşte desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din România, dar nu vrea să facă prognoze, a susținut luni purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agenţia de stat TASS.

„Nu aş da încă nicio prognoză”, a spus Peskov ca răspuns la întrebarea dacă rezultatele votului din România sunt o surpriză pentru Kremlin şi cum evaluează autorităţile ruse perspectivele candidatului independent Călin Georgescu de a-şi menţine avantajul în turul doi.

„Şi, probabil, nu putem spune că suntem atât de familiarizaţi cu viziunea asupra lumii a acestui candidat în ceea ce priveşte relaţiile cu ţara noastră”, a adăugat Peskov.

El a menţionat, în schimb, că, până în prezent, Rusia a înţeles foarte bine politica actualei conduceri a României. „Nu este prietenoasă cu noi”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Dincolo de asta, vom urmări, bineînţeles, cum evoluează procesul electoral şi cine va fi câştigătorul”, a declarat el.

Agenţia TASS, care are, luni, cinci ştiri despre alegerile prezidenţiale din România, scrie că Georgescu „este reticent cu privire la participarea României la NATO” şi este „prudent” în ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor cu Rusia. „Cu precădere, în legătură cu evenimentele din Ucraina, Georgescu a declarat că astfel de conflicte sunt declanşate în interesul Statelor Unite”, scrie TASS.

Compania Cambridge Analytica – închisă între timp – este acuzată de faptul că a exploatat – fără acordul acestora – datele a 87 de milioane de utilizatori Facebook. Aceste informaţii au fost folosite în vederea elaborării profilului psihologic al alegătorilor, în cadrul campaniei electroale din 2016, şi în vederea orientării voturilor în favoarea lui Donald Trump.