Intuiție vs decizii raționale: Ce spun neuroștiințele despre intuițiile noastre?

Intuiția, o busolă interioară subtilă

Intuiția este capacitatea de a înțelege rapid lucruri fără participarea minții conștiente. Este rezultatul unui proces de gândire subconștient, care conectează informații acumulate din experiență și ocolește cortexul prefrontal, partea creierului responsabilă de gândirea logică și planificare. Spre deosebire de instinct, care este înnăscut și orientat spre supraviețuire – precum reflexul de a ne feri de pericole –, intuiția ne ajută în situațiile ambigue. Intuiția se poate prezenta sub formă de gând, imagine, o voce și este însoțită de o senzație de claritate interioară.

O altă formă de intuiție este reprezentată de reacțiile viscerale de tip „fluturi în stomac”. Acestea sunt un fel de presentimente ce reverberează corporal și au la bază activarea celui de „al doilea creier” – o rețea de neuroni din tubul digestiv conectați direct cu cei din creier. Presimțirile ne pot alerta în caz de pericol, având astfel o importanță vitală sau ne pot semnaliza oportunități, care ne conduc spre posibilități noi.

Intuiția: Când și cum funcționează cel mai bine
Cercetările arată că intuiția devine mai precisă odată cu experiența într-un domeniu specific și se bazează pe un proces subconștient de recunoaștere a tiparelor. De exemplu, un medic cu experiență poate diagnostica rapid o afecțiune complexă pe baza unor semne subtile. Un antreprenor bine conectat cu domeniul lui va intui produsele și serviciile care răspund nevoilor consumatorilor. Intuiția este, așadar, conectată și cu creativitatea. Multe inovații s-au născut din intuițiile unor oameni bine pregătiți în domeniul lor.

Însă, în situații nefamiliare, acolo unde experiența nu mai constituie un avantaj, acest „pilot automat” poate deraia.

Cum să diferențiem intuiția de erorile cognitive
Intuiția autentică este diferită de reacțiile bazate pe stereotipuri sau erori cognitive. Intuiția are o voce calmă, aproape șoptită, în timp ce reacțiile bazate pe erorile de evaluare sunt adesea intense emoțional și rigide. Un exemplu comun este prima impresie despre o persoană: ceea ce ai simțit la început a fost confirmat pe termen lung? Dacă răspunsul este „da”, probabil intuiția ta a fost corectă. Dacă nu, este un semnal că alte mecanisme – precum frica, așteptările nerealiste sau stereotipurile – ți-au influențat judecata.

Conexiunea între intuiție și deciziile de zi cu zi
Intuiția ne ajută atunci când avem de luat decizii rapide într-un timp scurt, fără posibilitatea de a analiza toate detaliile; în aceste cazuri analiza rațională excesivă paralizează, pe când intuiția ne poate salva sau debloca din situații limită. De asemenea, este un reper de încredere când avem de făcut alegeri cu impact emoțional (de exemplu, în alegerea prietenilor sau a hobby-urilor). Nu este utilă când avem situații cu multe variabile sau consecințe pe termen lung (de exemplu, planificarea unei strategii de vânzări sau a unei cariere).

Cum ne “rafinăm” intuiția?
Intuiția poate fi antrenată prin auto-observare și reflectare. De exemplu, după o decizie luată pe baza unei presimțiri, întreabă-te: a fost corectă? Dacă nu, ce emoții sau prejudecăți au influențat-o?

Așadar, intuiția nu este opusul rațiunii, ci un aliat al acesteia. Este ca un prieten tăcut care știe răspunsurile înainte să pui întrebările – trebuie doar să înveți să-i recunoști vocea și să o diferențiezi de zgomotul reacțiilor automate.

Articol scris de Roxana Nourescu, psiholog si psihoterapeut in cadrul clinicii The Mind.

web: www.themind.ro | mail: [email protected] |  tel: 021.781.22.59

social: facebook | instagram | linkedin