Într-un proces cu un dezvoltator imobiliar lansat în afaceri cu o firmă de masaj erotic, Administrația Prezidențială a obținut ședință secretă ”întrucât se vor spune anumite chestiuni care trebuie să rămână nepublice”

Adversarul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Administrației Prezidențiale și al Prefecturii București într-un proces în timpul căruia juristul Președinției a cerut și a obținut judecarea în ședință secretă este o societate al cărui patron s-a lansat în afaceri cu saloane de masaj erotic. Acesta este acuzat că a ridicat, peste drum de intrarea în Palatul Cotroceni, un bloc cu un regim de înălțime prea mare, care ar permite locatarilor de la etajele superioare să vadă sau să fotografieze oaspeții Președintelui României, ceea ce ar constitui un atentat la siguranța națională.

În urma unui control din 2022 al Inspectoratului în Construcții, Prefectura a cerut anularea autorizației de construire eliberată, în 2021, de Primăria Sectorului 6, demers la care s-au raliat SPP, STS și Președinția. În octombrie 2022, Tribunalul București a respins acțiunea, atât pe fond cât și ca tardivă, dar procesul este în faza de apel.

Contactat de G4Media.ro, Marian Predescu (40 de ani), patronul firmei care a ridicat blocul, a declarat că nu știe de ce acest demers a început la atâta timp după ce a demarat proiectul. În privința afacerilor din domeniul masajului erotic, inițial, Predescu a ezitat, declarând că ”nu mai sunt”, pentru ca, apoi, să nege faptul că este asociat la societăți cu acest obiect de activitate.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Dezvăluirea despre diferendul din Cotroceni a fost făcută, la sfârșitul lunii martie, de București FM, unul dintre posturile Societății Române de Radio, informația fiind preluată, apoi, într-un material al Rador, Agenția de Presă a aceleiași societăți.

În respectivul articol se relata faptul că, în decembrie 2021, SPP a depus o sesizare la Inspectoratul de Stat în Construcții pe motiv că Primăria Sectorului 6 eliberase, cu opt luni mai devreme, o autorizație de construire firmei Urban Imob Invest SRL pentru edificarea unui bloc lângă intrarea de pe Bulevardul Geniului în Palatul Cotroceni, sediu al Administrației Prezidențiale, fără ca la dosarul de autorizare să existe avizul Serviciului.

Atât SPP, cât și Administrația Prezidențială trăgeau un semnal de alarmă pornind de la regimul de înălțime aprobat pentru acest imobil – Demisol+Parter+6 etaje, contrar reglementărilor pentru acea zonă care ar fi permis doar Parter+4 etaje.

„Prin raportarea la amplasamentul construcției și la înălțimea imobilului, (…) structurile de securitate ale Administrației Prezidențiale apreciază că sunt generate riscuri de securitate considerabile la adresa securității Complexului Palat Cotroceni care pot afecta semnificativ activitățile oficiale ale Administrației Prezidențiale”, se arăta într-un document transmis de către Administrația Prezidențială Primăriei Sectorului 6 și citat de Rador, care preciza că Instituția Prefectului București a atacat în contencios administrativ documentele care au permis edificarea blocului cerând anularea lor.

Din verificările G4Media.ro ulterioare materialului Rador reiese că situația s-a complicat și mai mult pentru STS, SPP, Administrația Prezidențială și Prefectură: pe 17 octombrie 2022, prin sentința nr. 5148, Tribunalul București a respins acțiunea Prefecturii, dosar în care intervenienți erau SPP, STS și Administrația Prezidențială.

Sentința pronunțată în acest proces, disponibilă pe site-ul rejust.ro și consultată de G4Media.ro, arată că, la ultimul termen de judecată, când s-au pus concluziile în dosar, juristul Administrației Prezidențiale a cerut, iar judecătorul i-a aprobat, derularea ședinței de judecată ca secretă ”întrucât se vor spune anumite chestiuni care trebuie să rămână nepublice fără a fi informații clasificate.”

• În principal, juristul Președinției s-a legat de regimul prea mare de înălțime al clădirii, etajele superioare permițând acces vizual spre incinta Palatului: ”Lateralele care sunt destul de mari aferente bulevardului Geniului și mai ales această zonă din spatele punctului de acces şi care este o zonă destul de mare, este zona unde vin diplomații, ambasadele și o serie de personalități ori nu îşi poate asuma riscul cum ca acest spațiu care până acum a fost ferit de ochii publicului acum să vină cineva și să privească ca la un spectacol cine vine și cine coboară din mașini. (…) această zonă din spate plus cele două laterale, care sunt practic zone ce mărginesc locul unde se desfășoară ședințele CSAT (Consiliului Suprem de Apărare al Țării n.r.), locul unde sunt serviciile din subordinea Președintelui României și mai ales zona aceasta foarte sensibilă unde vin mașinile și unde coboară persoanele invitate la președinte în diverse situații. Acesta este motivul pentru care a considerat (Președinția n.r.) că această clădire P+M+6 poate să prezinte un pericol pentru securitatea Complexului Palatul Cotroceni.”

Prin urmare, Președinția a criticat ”condițiile permise de această nouă construcție, care oferă posibilitatea ca, de la etajele superioare ale imobilului, să se poată fotografia sau filma o bună parte din curtea interioară a Complexului Palat Cotroceni, determină riscuri majore pentru securitatea sediului Administrației Prezidențiale.” De asemenea, Președinția a invocat ilegalitatea actelor urbanistice din cauza posibilei încălcare a protecției monumentelor istorice din zonă.

La rândul lor, la proces, STS și SPP au susținut faptul că trebuiau să-și dea avizul pentru ridicarea imobilului, lucru care nu a avut loc, în timp ce Prefectura s-a prevalat de un control al Inspectoratului de Stat în Construcții care a descoperit că în autorizație erau prevăzuți indicatori urbanistici mai mari decât cei din Planul Urbanistic Zonal.

Judecătorul a respins acțiunea din mai multe considerente: în primul rând a fost depusă tardiv, în afara termenului legal de un an de la aprobarea actului contestat care fusese adoptat de Consiliul Local Sector 6 în 2019, iar, în al doilea rând, pe fond, nu au fost identificate nereguli nici la avize, nici la volumetrie.

De precizat că, la proces, Primăria Sectorului 6 a fost de partea dezvoltatorului, și-a apărat legalitatea actelor emise în această speță și a solicitat respingerea acțiunii, lucru care a avut loc. Toți cei patru reclamanți – STS, SPP, Prefectura și Președinția – au depus apel, primul termen fiind programat pe 15 iunie 2023.

Contactați de G4Media.ro, dezvoltatorul Marian Predescu și avocata sa, Sorina Bosoancă, au declarat că nu își explică demersurile reclamanților, demarate la opt luni după eliberarea autorizației de construire, în condițiile în care și-au anunțat public, încă din 2018, conform procedurilor legale, intenția de a construi și au primit toate aprobările, inclusiv de la Inspectoratul de Stat în Construcții, instituție care, apoi, după ce a fost sesizată de Administrația Prezidențială, a transmis Prefecturii că a găsit nereguli în documentele eliberate de Primărie.

Un răspuns la această întrebare a fost oferit, la proces, de juristul Administrației Prezidențiale: ”Au văzut (cei de la Președinție n.r.) cum se ridică construcţia însă, în momentul în care au început să se privească ochi în ochi cu constructorii şi-au pus o problemă. Până la acel moment nu s-au pus sub semnul întrebării cum au fost obţinute avizele şi toate celelalte.”

Avocata Bosoancă s-a declarat uimită de demers și datorită faptului că, în zonă, există clădiri cu regim de înălțime și mai mare, cu o perspectivă și mai bună asupra interiorului Palatului.
În documentele de la instanță, dezvoltatorul Predescu a declarat că, pentru a ajunge la 60% din construcție, investise circa 1,5 milioane de euro.

Pentru G4Media.ro, el a declarat că stadiul lucrărilor a ajuns la 95%, dar a refuzat să estimeze suma cheltuită, în total. În privința fondurilor necesare pentru ridicarea blocului, avocata Bosoancă a afirmat că provin din împrumuturi date de altă firmă din grupul dezvoltatorului, precum și din avansuri acordate de membri ai familiei Predescu.

Din verificările G4Media.ro, pe lângă alte două blocuri ridicate în trecut, Marian Predescu, alți membri ai familiei sale, precum și co-asociatul său de la Urban Imob Invest SRL, Nicolae Valentin Iancu, sunt sau au fost asociați în firme cu obiect de activitate ”întreținere corporală” – masaj erotic.

În acest moment, un site al unui astfel de salon este înregistrat pe numele lui Marian Predescu, actualizarea tarifelor pentru serviciile prestate având loc în octombrie 2022. ”Nu mai sunt”, a spus, inițial, Predescu despre implicarea sa în acest tip de afacere, avocata sa afirmând că una dintre societățile de acest tip la care este asociat Predescu urmează să intre în lichidare în viitorul apropiat.

”Din punctul meu de vedere, este de preferat ca banii din întreținere corporală sau masaj erotic cum se mai spune să fie investiți în imobiliare decât să fie transferați în mod dubios prin off-shore-uri din străinătate. Sunt bani obținuți legal, transparent, pentru care s-au plătit impozite și cu angajați cu salariile la zi. Nu i se poate reproșa nimic clientului meu”, a declarat avocata Sorina Bosoancă.

Conform ofertelor de pe site-urile de profil, un apartament cu 2 camere din blocul din Cotroceni, imobil format din living, dormitor, bucătărie, balcon și cu o suprafață utilă totală de aproape 52 de metri pătrați costă 122.000 de euro, plus TVA. În proiect se arată că, în final, blocul va avea 35 de apartamente.