ING Bank și-a revizuit prognoza de creștere economică pentru România de la 5,5% la peste 7%, pentru acest an, în contextul unei reveniri foarte robuste în primul trimestru, care se reflectă și în rezultatele financiare ale băncii, după cum a declarat, într-un interviu pentru Economedia, Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România.
Banca a încheiat primele trei luni cu un rezultat brut de 183 de milioane de lei, cu 11% peste rezultatul de anul trecut, o creștere ușoară de 2% a veniturilor, în ciuda unei scăderi a dobânzilor, și o majorare de 2% a creditării, în condițiile în care banca se așteaptă de acum încolo la o creștere a cererii de creditare, în condițiile relaxării restricțiilor. În schimb, a existat o creștere spectaculoasă de 20% a economisirii, în primul trimestru.
Mihaela Bîtu consideră că, din punct de vedere al dobânzilor, categoric s-a atins pragul de jos, iar acum s-ar pune întrebarea dacă s-ar justifica o creștere a ratei de dobândă de politică monetară în cursul anului. În schimb, condițiile de creditare sunt pe o traiectorie de relaxare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
ING Bank vede o stabilitate a cursului valutar și a pieței imobiliare, cu un nivel al prețurilor pe un palier de o ușoară creștere, în acest an.
Potrivit Mihaelei Bîtu, dacă în 2008-2010 sistemul financiar a fost una din cauzele crizei, în această criză, în schimb, băncile nu au fost parte a problemei, ci au fost parte a soluției. CEO-ul ING Bank România consideră că această criză a arătat un comportament prudent și responsabil al clienților.
Transformările pe termen lung declanșate de pandemie în banking sunt accelerarea trendurilor de digitalizare și schimbarea modului de lucru, potrivit Mihaelei Bîtu.
Elena Deacu: Să începem cu cele mai recente date financiare ale ING. Cum arată primul trimestru din 2021 și ce semnale vă dă?
Mihaela Bîtu: Avem o evoluție bună de început de an. Desigur, totul este pus în contextul macroeconomic care, de asemenea, este unul pozitiv. Iată de câteva zile avem și primele cifre la nivelul primului trimestru, ceea ce aduce o surpriză plăcută, chiar peste așteptările noastre. Noi aveam o prognoză macroeconomică de creștere a Produsului Intern Brut de 5,5%. Această creștere din trimestrul I ne face să ne creștem prognoza de 5,5% și ne uităm acum undeva la peste 7% ca și așteptare de creștere a economiei. Am depășit practic pierderea de produs intern brut de anul trecut. De aici construim pe mai departe. Revenirea este una foarte robustă și nu poate decât să ne bucure.
Evoluția noastră în primul trimestru se înscrie în acest trend pozitiv. Veniturile au crescut ușor, cu 2%, față de aceeași perioadă a anului trecut, asta și pe fondul în care dobânzile au scăzut semnificativ în piață față de anul trecut. O creștere cu 2% a veniturilor este un rezultat mulțumitor.
Creditele au crescut ușor, avem un portofoliu în jur de 6 miliarde de euro, o creștere de circa 2% față de anul trecut.
În schimb, fenomenul pe care încă îl observăm și care se leagă de contextul pandemic este creșterea susținută a economisirii. Creșterile sunt foarte notabile comparativ cu un an în urmă, respectiv aproape 25% creșterea fondurilor economisite.
Aici desigur avem nevoie și de o cerere care să fie una susținută. În zona de retail, a persoanelor fizice, cererea de credite ipotecare a rămas una robustă chiar și în anul 2020, cu un mic recul mai ales în perioada lockdown-ului, dar ulterior cererea de credite ipotecare a fost una foarte sănătoasă.
Cererea de credite de nevoi personale a avut însă de suferit; oamenii au fost mai prudenți, mai responsabili, ceea ce este de așteptat într-o astfel de perioadă. Dimpotrivă, cred că este foarte sănătos ca oamenii să aibă o abordare prudentă și să economisească mai mult în criză.
Acum, însă, pe măsură ce contextul pandemic este înscris pe un trend pozitiv, efectele economice de anul trecut sunt și ele aproape șterse – desigur, nu pentru toate companiile – sperăm că și încrederea populației și a companiilor va fi una mai puternică. Credem că vom asista la o creștere a cererii de creditare.
Și în cererea de credite de nevoi personale acum am ajuns la nivelul pre-pandemie. Cred că consumul se va relansa.
Care este rezultatul financiar pe primele trei luni?
Rezultatul brut este de 183 de milioane de lei, pe primele trei luni, o creștere de 11% față de rezultatul primului trimestru de anul trecut?
Care sunt ponderile diverselor tipuri de credite în totalul credite pe care le-ați acordat?
Avem o pondere de 60% a creditelor către persoanele fizice și restul sunt persoane juridice, aproximativ 40%.
S-a schimbat în vreun fel destinația creditelor solicitate de persoanele juridice?
S-a văzut anul trecut mai multă prudență în zona de investiții. Dar IMM Invest a ajutat din această perspectivă, deci au fost planuri de investiții care totuși s-au derulat. Anul acesta cred că revenim la normalitate și atunci cred că revenim și la scopurile creditării așa cum erau înainte de pandemie.
Care este dinamica solicitărilor de finanțare pentru proiecte verzi?
Încercăm foarte mult să încurajăm investițiile și avem în plan anul acesta să lansăm un produs care să încurajeze zona de finanțare verde.
La nivelul grupului ING avem așa-numita abordare Terra care urmărește să armonizeze portofoliul de credite al ING cu ambițiile sau direcțiile călăuzitoare ale acordului de la Paris. Asta ne propunem și în cadrul ING România. Evident se pune mai mult accent pe creditele acordate în inițiative sustenabile, avem clienți și credite acordate în zona aceasta. Categoric că ne propunem ca această pondere să crească.
A demarat deja IMM Invest. Cum arată pe primul trimestru?
Cererea a fost clară chiar înainte să se oficializeze prelungirea programului în anul acesta, noi deja primiserăm aproximativ 500 de cereri.
Acum, deocamdată, avem aproape 1.000 de cereri înregistrate, comparativ cu anul trecut când am avut 7.500 de tot anul. O parte din cerere a fost deja satisfăcută de anul trecut, deci nu ne așteptăm la același număr ca anul trecut. Pare că avem în continuare un interes destul de bun pentru acest program, facilitat și de faptul că s-a lărgit puțin baza de acces a companiilor. De exemplu, producătorii de vin anul trecut nu puteau să acceseze, anul acesta pot.
Nu avem niște sectoare preferate. Ne uităm la companii viabile din toate sectoarele economice, dar cred că preponderente sunt cele din sectorul comerțului de orice tip și manufacturier.
Din totalul cererilor cam câte companii sunt acceptate de fapt?
Dacă ne uităm la procentul de IMM-uri care reușesc să obțină creditare din totalul populației de IMM-uri, procentul e până în 10%. Iar în IMM Invest gradul de acceptare al IMM-urilor la creditare este semnificativ mai mare, peste 20%, poate aproape de 30%.
Pe segmentul de credite ipotecare și Noua Casă cum arată cifrele în primul trimestru?
Pe Noua Casă a crescut semnificativ cererea, avem cu peste 150% mai multe cereri anul acesta față de anul trecut. Avem o cerere consistentă și în zona de credite ipotecare în ansamblu. Avem o pondere mare – în jur de 60% – de credite ipotecare cu dobândă fixă.
Cum se vede interesul pentru piața imobiliară din perspectiva acestor cifre?
Anul trecut existau temeri cu privire la scăderea prețurilor pe piața imobiliară. Nu s-a văzut acest lucru, prețurile au fost constante, cu mici fluctuații în funcție de zone. Anul acesta nu mă aștept să vedem un boom în piața imobiliară, dar nici ca lucrurile să se ducă în jos. Nivelul prețurilor va fi probabil pe un palier de o ușoară creștere sau se vor menține pe creștere, variind în funcție de zonă, de interesul populației.
Cum arată comportamentul de rambursare al persoanelor care au beneficiat de amânarea ratelor?
Existau anul trecut temeri că vom ajunge la o rată a șomajului de 10%. S-a dovedit că nu a fost așa. Dat fiind că rata șomajului este la un nivel foarte sănătos, aș spune că a influențat pozitiv și comportamentul celor care au apelat la această variantă. Avem un procent ceva mai mare de credite neperformante, dar nicidecum nu este o creștere dramatică. Nivelul ratei de credite neperformante a crescut cu circa 0,5%, deci este destul de nesemnificativ.
În lumina noilor condiții macroeconomice, cum vedeți evoluția dobânzilor și a cursului valutar și dacă vă așteptați la o modificare a ratei de dobândă de politică monetară?
Spuneam cu ceva vreme în urmă că nu ne așteptăm la scăderi ale ratei de dobândă, categoric s-a atins pragul de jos. Dar, dacă creșterea economică este atât de robustă și inflația peste așteptări, s-ar pune întrebarea dacă s-ar justifica o creștere a ratei de dobândă în cursul anului. Prognoza noastră rămâne pentru o stabilitate a dobânzilor în palierul în care se află la acest moment și un pas de creștere mai probabil să aibă loc în cursul anului 2022.
În ceea ce privește cursul valutar, am văzut deja că s-a depășit un prag psihologic, de 4,9. Ne așteptăm la o oarecare stabilitate, nu credem că vor apărea presiuni sau fluctuații majore.
Cum vor fi condițiile de creditare? Se vor înrăutăți sau relaxa?
În perioada de pandemie cu toții ne-am mai strâns puțin condițiile de creditare, pentru că este o reacție firească și de conduită corectă. Dar am cam revenit la condițiile pre-pandemie, cu mici excepții. Condițiile de creditare sunt pe o traiectorie de relaxare, comparativ cu anul trecut. Cred că mai ales în contextul actual de lichiditate în care toate băncile au fost multe economii ale populației, ale persoanelor juridice, este datoria și menirea și responsabilitatea noastră să punem sursele acestea la lucru și să putem să încurajăm creditarea.
Puteți face o paralelă între cum a fost criza precedentă pentru ING și cum a fost aceasta, din punct de vedere al pregătirii și al adaptabilității?
Foarte diferite au fost. Din perspectiva pregătirii și a adaptabilității nici nu se compară, pentru că criza din 2008-2010 practic a fost o lecție foarte importantă pentru noi toți: și pentru ING, dar și pentru toată societatea, inclusiv pentru autorități. Au fost foarte multe lecții învățate și foartă multă experiență acumulată în criza precedentă. Au fost diferențe care țin de natura crizei. De exemplu, în criza precedentă, una din cauze clar a fost și sănătatea sistemului financiar. De fapt criza a început cu o criză a sistemului financiar, dacă ne amintim de colapsul Lehman Brothers.
Acum sistemul financiar a fost prins într-o stare foarte bună, robustă, drept pentru care băncile nu au fost parte a problemei, ci au fost parte a soluției.
Din perspectiva pregătirii, avem mult mai multă experiență, inclusiv în modul în care abordăm creditele neperformante, în care abordăm restructurarea.
De asemenea, foarte important este comportamentul clienților, care și el se dovedește unul prudent și responsabil și care dovedește faptul că oamenii au învățat să se replieze. Și mai ales la nivelul companiilor s-a văzut foarte clar o schimbare de abordare. În criza precedentă poate a existat o anumită negare a realității, atât la nivelul sectorului privat, cât și la nivelul autorităților, existând cumva o negare a importanței și a magnitudinii crizei. Anul trecut s-a văzut că toată lumea a luat lucrurile foarte în serios. Antreprenorii, inclusiv cei locali, s-au repliat extraordinar de bine, au luat oportunitățile noi atunci când le-au avut și au putut să-și adapteze business-urile la noile condiții, au reacționat repede asupra bazei de costuri. Deci s-au repliat foarte rapid și s-a văzut acest comportament la nivelul tuturor. Și inclusiv la nivelul autorităților, care de asemenea au avut de învățat din criza precedentă și acum au venit cu măsuri de susținere consistente și care au adus multe efecte pozitive.
Ce transformări pe termen lung credeți că a declanșat pandemia în banking?
Sunt două cele mai evidente. Unul este accelerarea trendurilor de digitalizare, iar al doilea este legat de mediul de muncă și de modul de lucru, care este un fenomen mai larg răspândit.
Care vedeți că ar fi modelul de lucru conturat după pandemie?
Chiar și înainte de pandemie am abordat cu multă flexibilitate modul de lucru în cadrul instituției și aveam posibilitatea de telemuncă într-o proporție care nu era limitată în mod formal. Cu toate acestea, aveam un procent de telemuncă de 12%. Evident că atunci când a venit pandemia am ajuns aproape de 95% procent de telemuncă.
Acum ne putem problema care este modelul optim pe mai departe. Evident că va fi un model hibrid. Noi am anunțat de la începutul pandemiei că nu ne vom mai întoarce la procentul de muncă de la birou pe care l-am avut anterior. Anunțasem inițial un procent de 60% birou – 40% telemuncă, dar suntem flexibili.
Așteptările angajaților s-au modificat substanțial, pentru că se vede că putem să lucrăm de acasă productiv. Încercăm să găsim echilibrul optim, intenția ar fi ca undeva în cursul verii, poate spre sfârșitul verii să revenim la birou în număr mai mare. Acum suntem 95% încă în munca de acasă.
Din punct de vedere al digitalizării, ce comportamente ale clienților au intrat în obișnuință?
Plata cu cardul, categoric, avem foarte multe carduri înrolate pe telefonul mobil, avem soluția Apple Pay, avem pentru Android ING Pay și Google Pay de anul trecut. De asemenea vedem că sunt foarte mulți clienți care nu mai folosesc platforma HomeBank decât de pe mobil. Sunt 800.000 de clienți care relaționează cu banca doar pe mobil dintr-o bază de 1,4-1,5 milioane. În ultimii patru ani, pe HomeBank, atât desktop, cât și dispozitive mobile, traficul a crescut de cinci ori. Iar pe mobil traficul a crescut de opt ori. Credem că acesta este viitorul, din ce în ce mai puțin desktop, din ce în ce mai mult utilizarea dispozitivelor mobile.
Dar asta nu exclude relaționarea umană, vizita la ING Office, în agenții, unde desigur atunci când avem momente importante, decizii financiare pentru care avem nevoie de consultanță, acesta este momentul când relația umană rămâne foarte relevantă și credem că va rămâne relevantă și în anii care urmează.
În contextul acesta, care ar fi viitorul sucursalelor bancare?
Noi nu avem o rețea excesivă, comparativ cu alți competitori de dimensiunea noastră. Noi avem o rețea care este deja optimizată. Nu am avut de ce să reducem în pandemie numărul de locații. Abordăm dinamic acoperirea teritorială, dar numărul actual de unități este unul care credem că acoperă bine teritoriul.
Tot din punct de vedere al digitalizării, ce relație aveți cu fintech-urile – friend or foes?
Fintech-urile au anumite atribute, anumite calități care le ajută, au viteză de reacție mai mare, au anumite idei inovatoare care pot fi duse la un nivel nou de realizare mai rapid decât într-o instituție mai mare. Băncile au alte avantaje, au un cadru de reglementare foarte clar și care dă confort clienților. Ele au atribute complementare, deci cred că băncile și fintech-urile nu se poziționează ca inamici, ci cred că au de câștigat din colaborare. ING de fapt este angajată în relația de colaborare cu multe fintech-uri la nivel global. Avem un centru de inovație care are diverse proiecte angajate cu peste 170 de fintech-uri. Noi vedem o oportunitate din a lucra împreună cu fintech-uri. Și acolo unde ele se constituie competitori, precum Revolut, acest lucru nu ne deranjează. Competiția este sănătoasă, este benefică pentru clienți, ne accelerează anumite planuri, ne face să fim și noi mai rapizi, mai îndrăzneți în anumite inițiative.
Ce părere aveți despre faptul că românii au început să își reorienteze economiile către zone puțin mai volatile, pe de o parte bursa, dar și către piețe cu multe necunoscute, cum ar fi criptomonedele?
Pe fundalul unor dobânzi scăzute, cred că este un demers firesc ca cei care dispun de niște economii să încerce să le investească și în zone mai dinamice, mai noi, inclusiv criptomonedele. Cred că putem încerca orice, atâta timp cât este legal și atâta timp cât nu investim în zone ridicate de risc mai mulți bani decât ne putem permite să pierdem.
Domeniul criptomonedelor este unul în mare efervescență, este un domeniu foarte volatil, se vede și Bitcoin, deci nu trebuie să investim mai mult decât putem pierde. Rămâne pentru fiecare să ia deciziile.
Domeniul pieței de capital prezintă oportunități și gradul de accesare în cadrul populației a investițiilor în valori mobiliare este unul foarte redus, comparativ cu alte economii mai dezvoltate. Deci este mult loc de creștere acolo și iată avem și din ce în ce mai multe companii locale care îndrăznesc să se listeze. Piața AeRo este într-o expansiune destul de mare la acest moment, sunt oportunități interesante de investiție. Este bine să avem din ce în ce mai mulți investitori.
Dar trebuie să ai o perspectivă balansată, echilibrată și să ai un coș de investiții diversificat.
Care este poziționarea ING în legătură cu această piață?
Avem clienți care investesc în criptomonede, iar noi nu avem o problemă cu asta. Dar nu oferim noi în mod activ posibilitatea de a cumpăra criptomonede de pe platforma noastră electronică și nici nu intenționăm să facem asta prea curând. Este un domeniu cu volatilitate mare, cu un grad de risc mare, iar noi ca instituție financiară suntem mai degrabă axați într-o zonă de prudență și de responsabilitate. Deocamdată nu suntem angajați activ în niciun demers din zona criptomonedelor.
Plănuiți în continuare o creștere organică sau vedeți și posibile achiziții?
Noi ne urmăm calea de creștere organică. În continuare credem că avem oportunități de a ne dezvolta în piața românească. Desigur că nu se exclude niciodată o eventuală achiziție, dar trebuie să fie pentru noi o oportunitate care să aibă foarte mult sens din perspectivă strategică și a eventualelor sinergii. Deocamdată nu am avut o astfel de oportunitate, drept pentru care ne urmăm calea de creștere organică și credem că avem destul spațiu de desfășurare.