INTERVIU Conducătorii de doctorate trebuie sancționați pentru plagiat în egală măsură cu studentul. Academia Română va cere modificarea legii – anunță noul președinte al Academiei Române, Marius Andruh

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Doctorandul și conducătorul sunt răspunzători în egală măsură pentru fraude”, iar Academia Română va cere oficial Ministerului Educației modificarea legislației pentru ca și profesorii coordonatori de doctorate să fie sancționați în cazul plagiatelor, o dată cu studenții lor. Anunțul a fost făcut de noul președinte al Academiei Române, Marius Andruh, în cadrul unui interviu acordat Edupedu.ro. „Este necesar să intervenim din nou, pentru ca sistemul să funcționeze bine”, a declarat Andruh, care a fost primul oficial român care a constatat și declarat public, din funcția de președinte al CNATDCU, că premierul de la acea vreme, Victor Ponta, a plagiat în teza sa de doctorat.

Într-un interviu acordat Edupedu.ro la o zi după ce a fost ales în funcția de președinte al Academiei Române, Marius Andruh a indicat către următoarea problemă „care, deocamdată, se strecoară fără consecințe pentru cei care sunt răspunzători: și aici mă refer la conducătorul de doctorat. N-o să vedeți măsuri luate împotriva conducătorilor de doctorat care au teze cu plagiate sau cu inconsistențe grave științifice. În opinia noastră, formulată de multe ori la Ministerul Educației și Cercetării, am zis că doctorandul și conducătorul sunt răspunzători în egală măsură pentru fraude, dacă aceste fraude există bineînțeles”.

„Academicianul Mircea Dumitru este președintele CNATDCU și el are de asemenea o acțiune intransigentă față de astfel de situații. Deci împreună se poate relua această ofensivă împotriva imposturii în cercetare și în doctorat”, a întărit Marius Andruh.

Întrebat dacă ministrul acuzat de plagiat al justiției, Radu Marinescu, avea ce să caute luni la Academia Română la aniversarea a 160 de ani de existență a instituției, noul președinte al Academiei,
Marius Andruh, a răspuns: „Cred că un pic de decență ar fi fost mai potrivită”.

INTERVIUL acordat Edupedu.ro de către noul președinte al Academiei Române, Marius Andruh:

Rep: Sunteți primul oficial care a constatat și anunțat verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice: ați avut curajul să spuneți că Victor Ponta, premier atunci, a plagiat, în aceeași zi în care ministrul său a desființat prin reorganizare CNATDCU, instituția pe care o conduceați. În prezent, legislația care reglementează soluționarea plagiatelor este atât de încâlcită, încât de la promulgarea ei în 2023 nu a mai existat niciun caz notoriu sancționat în vreun fel, chiar dacă sunt comisii universitare care au luat decizii. Avem cazurile Bode, Marinescu, Ciucă – toate în coadă de pește. Care este atitudinea dvs, ca președinte al celui mai înalt for științific și cultural al României, cu privire la confuzia legislativă care stopează în prezent verdictele de plagiat?

Marius Andruh: Nu este bine, pentru că politicienii ar trebui totuși să respecte ceea ce spun comisiile specializate și membrii Academiei Române care sunt implicați. Vocea Academiei Române trebuie ascultată, vocile profesorilor care fac parte din astfel de comisii trebuie să fie ascultate. Există întotdeauna tertipuri care se strecoară în legi, din păcate. Momentul acela pe care l-ați invocat a avut un rol extrem de important în asanarea sistemului de doctorat. Bineînțeles că au ieșit în presă în primul rând numele sonore, dar au existat și alte cazuri care nu au fost popularizate.

Acel moment a avut și are și acum un efect, pentru tezele actuale: faptul că ele sunt verificate cu softul de antiplagiat după orice modificare pe care o realizează doctorantul face ca de aici încolo să fie greu pentru cineva să fraudeze o teză de doctorat. Dar să știți că plagiatul subtil poate să fie greu de decelat: de pildă, furtul ideii de la cineva, idee pe care o reformulezi. Și atunci îți trebuie specialiști cu adevărat devotați susținerii doctoratului în România, pentru ca să vegheze cum trebuie și pentru ca sistemul să funcționeze pentru știința românească și pentru cultura românească.

Prin urmare, este rău că este așa. Comisiile CNATDCU în care au fost profesori de bună-credință, au fost membri ai Academiei Române, au ridicat de nenumărate ori această problemă.

Am ridicat și o altă problemă care, deocamdată, se strecoară fără consecințe pentru cei care sunt răspunzători: și aici mă refer la conducătorul de doctorat. N-o să vedeți măsuri luate împotriva conducătorilor de doctorat care au teze cu plagiate sau cu inconsistențe grave științifice. 

În opinia noastră, formulată de multe ori la Ministerul Educației și Cercetării, am zis că doctorandul și conducătorul sunt răspunzători în egală măsură pentru fraude, dacă aceste fraude există bineînțeles.

Rep: Din iunie 2025, Academia Română și-a adăugat o atribuție în noul statut: „colaborarea cu ministerele de resort, axată pe identificarea de soluții comune privind problemele din domeniul educației, cercetării științifice și culturii”. Având în vedere specific problema plagiatelor, aveți în vedere în mandatul dumneavoastră să solicitați oficial Ministerului Educației, Guvernului României modificarea legislației pentru ca și profesorii coordonatori de doctorate să fie sancționați în cazul plagiatelor, o dată cu studenții lor, și pentru ca legislația să fie mai clară?

Marius Andruh: Bineînțeles! Repet, conducătorul de doctorat, pentru cazurile semnalate și pe care le discutăm, este la fel de vinovat ca doctorandul. Un conducător de doctorat trebuie să interacționeze cât de mult posibil, indiferent de aria în care este organizat doctoratul. Dacă este în științe experimentale, conducătorul de doctorat trebuie să interacționeze zilnicul cu doctorandul. Dacă suntem în zona umanistă, orice discuție față în față sau la seminarii la care să participe toți membrii grupului – sunt elemente care ajută la formarea unui specialist.

Eu nu cred în conducătorul de doctorat care se întâlnește la câteva luni o dată sau deloc – și sunt și situații de genul ăsta – cu doctorandul. Doctorandul este un student, în acest moment. Doctoratul nu mai este o consacrare, cum era acum 40 de ani. Doctoratul este a treia formă de învățământ. Tinerii trebuie să fie îndrumați în permanență de către mentorul lor și de către comisia de îndrumare asociată fiecărui conducător, iar interacțiunea trebuie să fie permanentă. Numai așa îi poți stimula și poți fii sigur că doctorandul, în final, va avea o teză bună.

Da, este necesar să intervenim din nou, pentru ca sistemul să funcționeze bine.

• Citește pe Edupedu.ro interviul integral acordat de noul președinte al Academiei Române, Marius Andruh