G4Media.ro

Întâlnirea secretă dintre Kim Jong-un și Xi Jinping: marile mize și ce…

Întâlnirea secretă dintre Kim Jong-un și Xi Jinping: marile mize și ce urmează

O mișcare pe tabla de șah a geopolitcii mondiale, pe cât de neașteptată, pe atât de iscusită – așa putem descrie în câteva cuvinte vizita secretă pe care liderul suprem al Coreei de Nord, Kim Jong-un, a efectuat-o, între 25 și 28 martie, în China la invitația președintelui Xi Jinping. Prima vizită pe care Kim Jong-un o face în străinătate de la venirea la putere, în decembrie 2011,  vine să preceadă două întâlniri cruciale pe care acesta le are programate în săptămânile următoare, cu președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, (la sfârșitul lui aprilie) și, apoi, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump (până la sfârșitul lunii mai).

Coreea de Nord și China sunt prieteni tradiționali. Peninsula Coreea, preluată de la Japonia după capitularea acesteia în Al Doilea Război Mondial, a fost divizată de URSS și SUA de-a lungul paralelei 38, trupele sovietice ocupând nordul, iar cele americane, sudul. În războiul Coreei (1950 – 1953), pornit de Coreea de Nord în încercarea de a invada sudul și de a reunifica peninsula, a avut ca principal aliat China, ambele susținute de URSS. De partea cealaltă, Coreea de Sud a fost susținută de Statele Unite și de o coaliție de 20 de state ONU. Conflictul militar s-a încheiat cu un armistițiu, dar fără semnarea unui acord de pace, ceea ce înseamnă că cele două state sunt teoretic și astăzi în război, relațiile dintre ele continuând să fie unul dintre punctele fierbinți de pe tabla de șah a geopoliticii mondiale. Coreea de Nord, cel mai izolat stat din lume, cu o dictatură dintre cele mai crude din câte a cunoscut istoria omenirii este, în același timp, o forță nucleară. Supusă, de-a lungul timpului, unor nenumărate sancțiuni economice din cauza continuării programului său nuclear în afara oricărei urme de transparență, Coreea de Nord rezistă economic datorită Chinei, principala piață de desfacere a produselor sale, cu peste 90% din totalul exporturilor. Rezistă, însă, greu, populația cunoscând deseori foametea în condițiile în care mare parte din veniturile statului merg spre dotarea armatei. Are un PIB în jur de 17,4 miliarde de dolari (2016), adică de aproximativ 81 de ori mai mic decât cel al vecinilor din Coreea de Sud și de 11 ori mai mic decât al României.

Coreea de Nord și mizele geostrategice

China, Coreea de Sud, SUA, Rusia și, într-o anumită măsură, Japonia, toate aceste state au ceva de câștigat din gestionarea crizei coreene și pot obține avantaje strategice importante din negocierea unei înțelegeri cu Coreea de Nord. Liderul suprem nord-coreean, Kim Jong-un, pare să fi înțeles acest lucru și vrea să exploateze situația în favoarea sa, scrie Panorama.it, citată de Rador.

Să trecem în revistă pe scurt obiectivele tuturor.

Coreea de Sud vrea pace și știe că are nevoie de sprijinul unei mari puteri pentru a fi mai credibilă și eficientă. Având în vedere dificultățile cu China, a optat pentru Statele Unite ale Americii.

SUA doresc să anuleze o posibilă amenințare nucleară îndreptată împotriva lor, iar actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump, ar putea fi interesat să fie amintit ca președintele care a rezolvat criza coreeană. Dacă, realizând toate acestea, Statele Unite mai sunt în măsură să marginalizeze şi China, aliatul istoric al Coreei de Nord, cu atât mai bine.

Rusia vrea, de bună seamă, denuclearizarea Phenianului, dar își dorește ori principalul loc la masa negocierilor ori nimic. Cel mai mare eșec ar fi irelevanța poziției Moscovei și o reușită a Statelor Unite. În plus, Rusiei îi place să vadă SUA implicată în cât mai multe conflicte și tensiuni cu putință, așa că starea de fapt și vizita liderului suprem nord-coreean în China îi convine pentru moment.

Şi Japonia are mai multe obiective în regiunea coreeană, arată analistul american George Friedman, citat de Gândul.info: denuclearizarea, în condițiile în care rachetele nord-coreeană cad deseori în marginea zonei sale economice exclusive sau trec peste teritoriul nipon, nevoia de a rămâne sub umbrela de securitate a SUA, ea afllându-se încă într-o etapă de reconstruire a capabilităţilor militare ofensive după mai bine de 50 de ani de izolare autoimpusă, și nici nu ar fi confortabilă cu o Peninsulă Coreeană reunificată sub influența unei Chine aflată în ascensiune.

China, la rândul ei, nu vrea să fie lăsată deoparte, așa înțelegem de ce l-a și invitat pe liderul suprem nord-coreean la Beijing chiar în acest moment. Scopul? Definirea unei strategii comune înainte de întâlnirea acestuia cu președintele Trump și clarificarea în faţa întregii lumi a faptului că axa Phenian – Beijing încă mai există. Un detaliu important, care îi oferă președintelui chinez, Xi Jinping, încă o carte bună pe care o poate juca pe masa războiului comercial cu Statele Unite și care reduce libertatea de mişcare a președintelui american.

Totul, la urma urmei, în beneficiul Coreei de Nord, care își poate permite să ridice miza. Dacă angajamentul său pentru denuclearizare este sincer, și așa pare deoarece Phenianul pare să fi vrut doar să dovedească faptul că este o putere nucleară pentru a-şi spori credibilitatea, însă nu ar dori să atace pe nimeni pentru că s-ar autodistruge, atunci Kim Jong-un ar putea profita de viitoarele negocieri pentru a obține concesii mai generoase, cum ar fi un ipotetic tratat de pace, recunoașterea internațională a puterii, precum și sprijin financiar și umanitar de care are atât de mare nevoie.

Tensiuni în creștere la finalul anului trecut

În ultimii ani, Coreea de Nord a efectuat mai multe teste nucleare și a lansat mai multe rachete, acțiuni interzise de ONU. Al șaselea test nuclear a avut loc în septembrie 2017 și a fost urmat de un val de cutremure și alunecări de teren, inclusiv, potrivit unor surse, de prăbușirea unui tunel în urma căruia au murit în jur de 200 de persoane. La 15 septembrie 2017 o rachetă nord-coreeană a zburat deasupra spațiului aerian al Japoniei, ceea ce a dus la alertarea populației locale. Ca urmare, la 22 decembrie 2017, Consiliul de Securitate al ONU a votat noi sancțiuni împotriva Phenianului, care au prevăzut limitarea accesului la piaţa petrolului şi reducerea veniturilor obţinute de regim de la cetăţenii nord-coreeni ce lucrează peste hotare.

După o perioadă în care nu se știa care va fi poziția Beijingului și dacă va respecta noua rezoluție a ONU, la 5 ianuarie, Ministerul de Comerţ al Chinei a anunţat că va limita exporturile în conformitate cu sancţiunile impuse de ONU. Motivele care stau în spatele acestei decizii ar putea fi două, mai scrie Panorama.it: Kim Jong-un devenise mult prea greu de gestionat chiar şi pentru Beijing, iar, în plus, capacitatea Chinei de a influenţa Coreea de Nord părea să fi dispărut. Sau, mai degrabă, faptul că președintele chinez, Xi Jinping, și-a exprimat nemulțumirea privind alegerea lui Kim Jong-un ca moștenitor al dinastiei și, potrivit unor surse, ar fi încercat, cu sprijinul guvernelor anterioare din Coreea de Sud și cu cel al Statelor Unite, să-l înlocuiască la succesiune cu unchiul sau cu fratele vitreg (ambii asasinaţi de Phenian pentru a evita ca planul chinez să se concretizeze), toate au pus Beijingul într-o lumină foarte proastă în ochii tânărului lider suprem Kim. Acesta ar putea fi motivul pentru care, atunci când a început să vorbească despre destindere, a cerut ca discuțiile să rămână un „trialog“ între Coreea de Nord, Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii.

Iată un alt motiv pentru care, după luni în care China părea să nu mai aibă un cuvânt de spus în gestionarea crizei coreene, liderul suprem Kim Jong-un a decis să-l „reabiliteze“ pe președintele chinez Xi Jinping în rolul interlocutorului său preferat.

Noul an a început cu semne nesperate de destindere

După o perioadă de provocări neîntrerupte, la începutul anului, Kim Jong-un a decis să lanseze un „mesaj de pace“ declarând încheiate experimentele cu rachete nucleare ale regimului și angajându-se oficial să restabilească pacea în Peninsula Coreeană, mai scrie Panorama.it. Iar primul pas spre destindere a fost participarea Phenianului la Jocurile Olimpice de Iarnă care s-au desfăşurat în 2018 chiar în Coreea de Sud, la PyeongChang.

Al doilea pas a constat în trimiterea surorii sale mai mici, Kim Yo-jong, în orașul care a găzduit Jocurile Olimpice, unde tânăra s-a întâlnit personal cu președintele sud-coreean, Moon Jae-in, pentru a-i transmite din partea fratelui său mesajul disponibilității pentru o întâlnire între cei doi lideri. Moon Jae-in, provenind dintr-o familie de refugiați, percepe nuanţele unei astfel de invitații și situația reală a vecinului din nord mai bine decât majoritatea birocraților, așa că nu a ratat această ocazie și a trimis imediat la Phenian o delegație la nivel înalt pentru a defini detaliile întrevederii.

Al treilea pas făcut de liderul suprem nord-coreean a fost tocmai primirea acestei delegații din sud, s-a arătat dispus să se întâlnească cu președintele sud-coreean la sfârșitul lunii aprilie, în plus, s-a angajat oficial să pornească un program de denuclearizare a țării și a fost de acord chiar să-l întâlnească pe președintele Donald Trump. Pe neaşteptate, liderul suprem a început să se comporte într-un mod rațional și vrea să se întâlnească cu președintele Coreei de Sud și cu cel al Statelor Unite pentru a vorbi despre denuclearizare și pace. Toate acestea fără să apeleze la singurul său aliat adevărat, China. După care a urmat o altă lovitură de scenă: liderul suprem merge în China, se întâlneşte cu președintele Xi Jinping înainte să-i vadă pe președintele american și pe cel sud-coreean.

Secretarul american al apărării, despre prezența lui Kim în misteriosul tren: „Se pare oarecum“

Președintele Coreei de Nord, Kim Jong-un, și președintele Chinei, Xi Jinping (de la stânga la dreapta)

Un tren verde-auriu, blindat, după unele surse, a sosit la Beijing duminică în condiţii de maximă securitate și a trezit o serie de speculații despre misterioșii călători, scrie TheTimes.co.uk, citat de Rador. Unii remarcaseră asemănarea cu trenul care-l transportase, tot în Beijing, în 2011, pe fostul lider suprem nord-coreean Kim Jong-il.

Vestea vizitei noului lider de la Phenian a fost atât de bine camuflată, încât nici măcar secretarul american al apărării, Jim Mattis, nu era sigur. Întrebat dacă în tren se află liderul nord-coreean, secretarul Jim Mattis declara marți: „Se pare oarecum.“ („Kinda looked like.“). Presa de stat din China avea să confirme chiar a doua zi că era vorba despre liderul suprem Kim Jong-un. La fel se procedase și cu vizita din 2011 a tatălui său; aceasta a fost confirmată doar după revenirea lui la Phenian. Cenzorii chinezi probabil că au depus mari eforturi ca să elimine orice menţiune despre vizita apărută între timp în mediile de socializare…

Agenţia chineză de stat Xinhua a transmis că președintele Xi Jinping a organizat convorbirile în Marea Sală a Poporului din Beijing, după care a oferit un banchet în onoarea președintelui Kim Jong-un şi a soţiei acestuia, Ri Sol-ju. Postul taiwanez EBC a relatat că cei doi au vizitat și regiunea Zhongguancun, considerată o Silicon Valley chineză. Ei au asistat împreună şi la un spectacol.

„O datorie solemnă“, pentru unul şi „o opţiune strategică“, pentru celălalt

Ce anume şi-au spus cu adevărat Kim Jong-un și Xi Jinping nu vom ști, probabil, niciodată. Presa oficială ne-a informat că liderul suprem Kim Jong-un a declarat că vizita lui răspunde „unei datorii solemne“ și că urmează calea bunicului şi a tatălui său, cei doi precedenţi lideri nord-coreeni rămaşi aliaţi apropiaţi ai Chinei, potrivit afirmaţiilor reproduse de agenţia nord-coreeană KCNA. Xi Jinping a salutat prietenia dintre cele două ţări, conform aceleași surse: „Este vorba de o alegere strategică şi de singura alegere bună făcută de cele două ţări pe baza istoriei şi a realităţii.“.

„Suntem hotărâţi să transformăm relaţiile dintre Nord şi Sud în nişte relaţii de reconciliere şi de cooperare“, a declarat Kim Jong-un. „Denuclearizarea se poate realiza dacă Coreea de Sud şi Statele Unite vor trata cu bună-credinţă eforturile noastre, vor crea un mediu paşnic şi stabil şi vor adopta în tandem nişte măsuri care să fie aplicate în etape“, a adăugat el.

În cadrul discuțiilor, liderul de la Phenian a făcut patru propuneri de dezvoltare a relaţiilor cu China, dar nu au fost furnizate detalii în acest sens. „Am avut discuţii de succes cu secretarul general Xi Jinping despre dezvoltarea relaţiilor dintre cele două partide şi ţări, despre respectiva situaţie locală, despre menţinerea păcii şi a stabilităţii în peninsula coreeană şi despre alte chestiuni“, a spus liderul suprem al Coreei de Nord, în timpul banchetului organizat în onoarea sa de către preşedintele chinez, citat de Repubblica.it.

Urmările vizitei

Liderul nord-coreean va avea nevoie de înţelegerea şi sprijinul Chinei dacă aceste negocieri se încheie cu un eşec, a declarat, pentru AFP, Hua Po, un analist politic independent chinez, preluat de LeVif.be, citat de Rador. „De aceea a venit Kim, să se coordoneze cu Beijingul“, a completat analistul.

„Kim caută poate o uşurare a sancţiunilor şi un sprijin al Chinei pentru a obţine garanţii de la Statele Unite în materie de securitate“, a declarat Bonnie Glaser, reprezentant al Centrului pentru Studii Internaţionale şi Strategice (CSIS) de la Washington.

„China nu vrea o peninsulă coreeană nuclearizată. Dar nici nu vrea vreun progres spre reunificarea celor două Coree“, apreciază sinologul Bill Bishop. China se teme mai mult decât de orice de o prăbuşire a regimului lui Kim Jong-un: aceasta ar putea provoca un aflux de refugiaţi şi ar putea permite armatei americane, deja aflată în Corea de Sud, să staţioneze la frontiera chineză într-o Coree potenţial reunificată.

Vizita liderului nord-coreean a avut loc pe fondul unei intense activităţi diplomatice. Reprezentanţi ai Phenianului și Seulului se vor întâlni începând de joi pentru a pregăti summitul intercoreean. „Coreea de Nord îşi joacă profesionist şi mai ales ordonat cărţile diplomatice“, a spus și Christopher Green, reprezentant al grupului de reflecţie International Crisis Group (ICG). El a amintit că tatăl liderului nord-coreean, Kim Jong-il, a rămas în ţară în primii şase ani ai președinției sale „pentru a-şi consolida puterea, adesea prin violenţă“ înainte de a începe să se întâlnească cu lideri străini. „Este modelul pe care îl urmează Kim Jong-un“, a mai spus expertul.

Întâlnirea dintre liderul chinez și cel al Coreei de Nord a uimit pe toată lumea, mai scrie Panorama.it. Cu cât trece vremea, cu atât mai mult observatorii și analiștii îşi dau seama, pe de-o parte, că Kim Jong-un este un lider imprevizibil, iar, de cealaltă parte, că această criză coreeană a devenit și mai complicată din cauza persoanelor (dificile) implicate și a intereselor lor.

La nivel de stat, în schimb, atât Statele Unite, cât și Coreea de Sud „au salutat“ întâlnirea dintre liderii nord-coreean și cel chinez, numai că, în realitate, probabil că au împărtăşit o discretă doză de dezamăgire faţă de inițiativa coreeană (sau chineză?) deoarece, până acum câteva zile, președintele SUA și cel al Coreei de Sud ar fi trebuit să fie primii lideri cu care s-ar fi întâlnit Kim.

Preşedintele Donald Trump avea să scrie, pe Twitter, miercuri, că a primit în ajun un mesaj de la preşedintele chinez, Xi Jinping, potrivit căruia întâlnirea acestuia cu liderul nord-coreean s-a petrecut „foarte bine“ şi că acesta este nerăbdător să-l întâlnească, informează LeSoir.be, citat de Rador. Dar „în acelaşi timp şi din păcate, o presiune şi sancţiuni maxime trebuie menţinute cu orice preţ!“, avea să mai scrie, în aceeași postare, președintele Donald Trump, într-o încercare de a mai salva puțin din perplexitatea pe care întâlnirea celor doi lideri a sădit-o și în rândul administrației americane.

(Surse foto: Facebook / Kim Jong-un, Kim Jong Un 김정은)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. E interesant cum acest baiat care si-a facut scoala si educatia in cea mai democrata tara din lume (Elvetia) se comporta ca cel mai mare tiran si e curtat acum de cei mai puternici oameni din lume.
    E prea tarziu spre a-l mai putea tine in frau, iar asta se datoreaza politicii natange a lui Obama care nu a facut nimic atat timp cat se mai putea face ceva.