Inginerul aerospaţial Robert Zubrin, fondatorul Mars Society, critică politica de colonizare a planetei Marte susținută de Musk şi Trump

Inginerul aerospaţial Robert Zubrin, fondatorul Mars Society ce este considerat unul dintre cei mai mari specialişti în ceea ce priveşte planeta Marte, critică cu vehemenţă politica spaţială susţinută de Donald Trump şi Elon Musk ce are ambiţiosul obiectiv de a coloniza Planeta Roşie, transmite vineri agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Într-un interviu acordat pentru AFP, Zubrin, 73 de ani, îl acuză pe cel mai bogat om al planetei că transformă obiectivul Marte, care ar trebui să fie „o misiune a speranţei”, într-o tentativă de evadare de pe Pământ – o viziune sumbră a Planetei Roşii, alimentată de exploatare politică, potrivit cercetătorului.

„Pe de o parte, el a contribuit în mod absolut la această idee de a trimite oameni pe Marte, graţie dezvoltării Starship (mega-racheta SpaceX, compania spaţială a lui Elon Musk, n.r.) şi inspiraţiei pe care a generat-o. Dar pentru ca acest lucru să reuşească, trebuie să mergem mai departe – această iniţiativă nu poate fi văzută ca un cal de bătaie al lui Musk sau Trump – trebuie văzută, cel puţin, ca agenda Americii sau, de preferinţă, ca agenda lumii libere”, a declarat Robert Zubrin pentru AFP.

În 1996, Zubrin a publicat „The Case for Mars”, o carte care a fost actualizată de numeroase ori de atunci, care prezintă un plan de a ajunge şi coloniza Planeta Roşie folosind tehnologiile existente şi resursele locale, cu scopul final de a o face locuibilă.

Cartea a fost lăudată chiar de Elon Musk, care a pozat cu Robert Zubrin la baza SpaceX din Texas. Multimiliardarul a asigurat publicul că această carte „merită citită”.

Dar de atunci, cercetătorul, care a participat la dezvoltarea planului Mars Direct în 1990 – un proiect NASA care viza trimiterea de astronauţi pe Planeta Roşie – şi a publicat sute de articole pe acest subiect, a devenit îngrijorat.

Deşi îl descrie pe Elon Musk drept o „persoană extrem de talentată şi energică”, Robert Zubrin consideră că succesul multimiliardarului i-a născut „orgolii şi aroganţă”, comparându-l cu Napoleon, lovind cu pumnul în masă pentru a sublinia greutatea cuvintelor sale.

„Această alianţă dintre Trump şi Musk nu va dura pentru totdeauna”, avertizează Robert Zubrin, deoarece ruptura dintre preşedintele american şi multimiliardar a fost oficial pecetluită în urma criticilor recente ale lui Elon Musk la adresa mega-proiectului bugetar al preşedintelui republican.

Preşedintele american anunţase anterior, sâmbătă, că anulează numirea lui Jared Isaacman, un apropiat al lui Elon Musk, în funcţia de şef al NASA.

Robert Zubrin condamnă, de asemenea, reducerile făcute de Donald Trump la bugetul NASA, care ar putea afecta un program de cercetare dezvoltat împreună cu Agenţia Spaţială Europeană, care vizează aducerea de mostre de pe Marte.

Robert Zubrin continuă să vadă promisiuni în Starship, mega-racheta lui Elon Musk. Dar exploziile repetate ale navei spaţiale în timpul diferitelor lansări arată că mai este mult drum de parcurs.

În plus, potrivit lui Zubrin, Starship este mult prea mare pentru a merge pe Marte. El propune o alternativă, Starboat – un modul de asolizare compact care ar putea face naveta între suprafaţa planetei şi orbită.

Între Zubrin şi Musk există diferenţe de viziune cu privire la colonizarea planetei Marte. „Nu mergem pe Marte din suferinţă. Mergem acolo pentru că avem speranţa (…) de a stabili noi ramuri ale civilizaţiei umane”, spune Zubrin, care vede Planeta Roşie ca fiind sinonimă cu reînnoirea. Conform acestuia, o campanie care începe cu misiuni robotice la sfârşitul anilor 2020 şi se termină cu aterizări umane în 2033 ar putea inspira sprijin democratic şi republican, ar putea demonstra ingeniozitatea americană şi ar putea reda un sens al unui obiectiv naţional.

„Dacă vom implementa tipul de program pe care l-am susţinut (…) vom putea din nou, aşa cum am făcut-o cu Apollo, să uimim lumea”, asigură el. „Vom demonstra clar că libertatea, nu autoritarismul, este viitorul rasei umane”, conchide inginerul.