„Informații eronate științific” stau la baza programei de Română propuse de Ministerul Educației – acuză 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori. În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David.

„Din păcate, toate cele trei coordonate constitutive ale proiectului de programă LLR9TC – [Limba și literatura română, clasa a IX-a, Trunchiul comun – adică materia obligatorie tururor elevilor – N.Red.] (principiul diacronic, raportul dintre național și transnațional și practicarea interdisciplinarității) indică o concepție confuză, anacronică și autosuficientă, care nu poate sta la baza studiului limbii și literaturii române la nivel liceal”, spun autorii memoriului „Nu programei de ieri pentru elevii de mâine!”.

Cei peste 200 de profesori din preuniversitar, universitar și cercetători din Academie explică faptul că „eroarea fundamentală” a programei propuse de Ministerul Educației și susținute oficial de președintele Academiei Române este „că simpla organizare cronologică, liniară, a materiei nu asigură de la sine o înțelegere istorică (și nici măcar «diacronică») a fenomenului studiat”. „Simpla enumerare a «reperelor» diacronice nu poate depăși nivelul unei liste bibliografice”, atrag aceștia atenția.

„Lipsește, apoi, un instrumentar conceptual care să-i ajute pe elevi să înțeleagă și să explice cum și de ce literatura se schimbă («evoluează»), care sunt cauzele și efectele acestui fenomen și la ce niveluri se produce el. E chiar paradoxal că, deși proclamă primatul diacroniei, autorii programei nu au inclus în «lista de concepte» de la finalul documentului nici măcar una dintre numeroasele noțiuni («evoluție», «modernizare», «occidentalizare», «dezvoltare accelerată», «ardere a etapelor», «sincronism», «forme fără fond» etc. etc.) capabile să descrie procesul traversat de literatura română de-a lungul ultimelor două secole”, avertizează cei peste 200 de semnatari.

Intelectualii care au analizat în detaliu programa de Limba și literatura română propusă oficial de Ministerul Educației atrag atenția că nici măcar epocile literare sau istorice nu sunt definite clar de noua programă, „deși li se cere elevilor să realizeze «corelații între epoci și fenomene literare»”:

• „Lipsesc din programă orice fel de sugestii privind definirea și delimitarea «epocilor» (literare sau de altă natură). În schimb, în secțiunea «Conținuturi», se decupează într-o manieră mecanică și arbitrară «epoci» la intervale de 50, 100 sau 200 de ani («sec. al XVI-lea – al XVII-lea», «secolul al XVIII-lea», «prima parte a secolului al XIX-lea», «a doua parte a secolului al XIX-lea»). Însă aceste decupaje nu au vreun sens nici pentru istoria literaturii române, nici pentru istoria social-politică a României: 1700, 1800, 1850 și 1900 sunt ani lipsiți de orice semnificație «epocală» pentru dezvoltarea literaturii, culturii și societății românești (spre deosebire de ani precum 1710/1711, 1821/1829, 1859/1863/1866, 1889/1890, 1914/1918, pe care istoriografia românească, literară și nu numai, i-a folosit adeseori pentru a decupa epocile literare, dar pe care programa de față îi ignoră)”.

Cei 200 de intelectuali acuză Ministerul Educației de realizarea de „decupaje fantasmagorice” cărora instituția le atribuie statutul de „epoci” și atrag atenția că impunerea predării lor de către profesori „va conduce la o viciere profundă a modului de conceptualizare a istoriei literaturii române, precum și a istoriei românilor în ansamblul ei”:

• „De asemenea, e de remarcat că programa evită orice referire la identitatea ideologică și culturală a epocilor (oricum le-am delimita): în locul unor denumiri consacrate, precum «epoca pașoptistă» sau «epoca junimistă», se preferă decupaje pur cronologice, care nu comunică în esență nimic, precum «secolul al XVIII-lea» sau «a doua parte a secolului al XIX-lea». Cu toate acestea, în condițiile în care se renunță la denumirile tradiționale ale epocilor și în care jumătățile de secol arbitrare devin singurele «epoci» recunoscute printr-un act cu caracter normativ, acestor decupaje fantasmagorice li se va atribui automat un statut oficial (adică profesorii vor trebui să susțină, conform programei, că «prima jumătate a secolului al XIX-lea» reprezintă o «epocă», dincolo de punctele de cotitură din cadrul său: 1821, 1829, 1848 etc.), ceea ce va duce la o viciere profundă a modului de conceptualizare a istoriei literaturii române, precum și a istoriei românilor în ansamblul ei” – spun concret semnatarii memoriului.

Cei peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.

• Citește articolul integral pe Edupedu.ro