Cea mai recentă prognoză FMI, dată publicității la începutul lunii aprilie, arată pentru România o creștere economică majoră în 2021, de 6%. Creșterea va continua și în anii următori, chiar dacă nu la fel de accentuată: 4,8% în 2022, 3,8% în 2023, 3,7% în 2024 și câte 3,5% în 2025 și 2026.
Prin aceste creșteri, România va ajunge, în 2026, la un produs intern brut pe cap de locuitor (PIB/locuitor), ajustat la puterea de cumpărare, în valoare de 37.083 de dolari internaționali, de la 28.936 de dolari internaționali, în 2020. În comparație cu media Uniunii Europene, PIB/locuitor al României va ajunge, astfel, la 76,4%, față de 69% în 2020, ceea ce semnifică o recuperare de 7,4%.
Toate aceste creșteri vor face ca România să se desprindă de state ca Bulgaria, Croația și chiar Grecia, urmând să fie mai apropiată de state precum Ungaria și Polonia, după cum se poate vedea în infografia de mai jos.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Am depășit Grecia, Croația și Turcia
O proiecție FMI din toamna anului 2019, înainte de izbucnirea pandemiei, preconiza ca România să depășească în 2020 Turcia, din punct al vedere PIB/locuitor, iar apoi să se apropie de Grecia. Cifrele finale pe 2019 arată însă că țara noastră a depășit ambele state în acel an.
Evoluția este confirmată și de datele Eurostat (disponibile aici), care folosesc alt indicator, respectiv procentul PIB/locuitor față de media UE. Astfel, în 2019, România s-a aflat la 70% din medie, cu o creștere de 4 puncte procentuale, în vreme ce Grecia a rămas la 67. Cu un an înainte, în 2018, România depășise Croația. Prin urmare, în acest moment există trei state ale UE cu un PIB/locuitor mai mic ca al României: Bulgaria, Croația și Grecia.
Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este unul dintre cei mai utilizați parametri pentru compararea nivelului de trai între țări diferite. PIB/locuitor este definit de Institutul Național de Statistică ca reprezentând valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o regiune – în cazul de față o țară – împărțită la numărul de locuitori existent în regiunea respectivă.
Pentru a obține un indicator și mai relevant, se folosește ajustarea PIB la puterea de cumpărare, care diferă de la țară la țară. Acest din urmă indicator este exprimat de FMI în dolari internaționali 2017 PPP (Purchasing Power Parity – Paritatea Puterii de Cumpărare). Un dolar internațional are aceeași putere de cumpărare în fiecare stat ca un dolar în SUA.
Analist: „Banii urmăresc alți bani”
Aceste evoluții bune la nivel macroeconomic nu înseamnă neapărat o bunăstare medie mai mare, atrag atenția specialiștii în domeniu, dat fiind profilul dezechilibrat al economiei românești, cu poli urbani dezvoltați, învecinați unor zone de sărăcie lucie. Prin urmare, este de prevăzut ca zonele bogate să crească mai mult, iar cele sărace, mai puțin.
„Creșterea economică se regăsește în nivelul de trai, dar nu în media nivelului de trai. Din păcate dacă politicile europene vizează disparitățile între state, economiile naționale sunt cele care trebuie să aibă în vedere dezvoltarea, dacă nu uniformă, măcar similară a regiunilor interne. Creșterea PIB/locuitor nu arată din punctul meu de vedere decât creșterea gradului de atractivitate a spațiului economic național, ca potențial pol de producție în anumite sectoare. Nu toate și nu în aceeași măsură. Cât se regăsește în buzunarele oamenilor de rând? Distribuția este inegală în mod evident și aici aș spune «banii urmăresc alți bani»”, este de părere Octavian Jula, conferențiar universitar la catedra de Economie Politică a Universității „Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Potrivit universitarului clujean, specializat în macroeconomie, creșterea indicatorilor performanței economice nu presupune și distribuirea uniformă a beneficiilor. Astfel, în statele în care creșterea economică a fost rezultatul strict al pieței și al agenților economici și nu al politicilor publice, creșterea economică a avut ca rezultat adâncirea disparităților. „România nu devine mai bogată, ci eu cred că doar unele microregiuni sau chiar orașe devin poli de atracție economică, în detrimentul localităților mai mici sau al celor satelit și funcționează ca un burete de absorbit bani”, încheie Octavian Jula.