Influencerii, noii agenți provocatori în solda puterilor străine / TiKTok și cazul României (Mediapart)

Un raport al Direcției Generale pentru Securitate Internă (DGSI) obținut de Mediapart, și pe care guvernul de la Paris urmează să îl prezinte Parlamentului cu privire la pericolele la adresa securității naționale, include un nou tip de amenințare: influencerii. Potrivit DGSI, puterile străine ostile folosesc utilizatorii populari ai platformelor Instagram și TikTok „pentru a amplifica” vizibilitatea anumitor narative menite să „submineze coeziunea socială”. Acest mod de acțiune a devenit mai răspândit în urma pandemiei de Covid-19 și a războiului din Ucraina.

Primul avertisment a fost dat în mai 2021 de realizatorul de videoclipuri științifice Léo Grasset (acuzat între timp de hărțuire sexuală și viol), care și-a exprimat surprinderea pe Twitter (acum X) că a primit o propunere de contract din partea unei agenții de comunicare (presupus britanică, dar care operează de fapt de la Moscova) pentru a „demasca vaccinul Pfizer pe video” cu un „buget colosal” în numele unui „client care a dorit să rămână incognito”.

Cazul României

Serviciile secrete din România au avertizat în toamna anului 2024 despre o vastă operațiune de manipulare a informațiilor și ingerințe ale unui actor statal străin au perturbat recentele alegeri prezidențiale.

Peste o sută de influenceri TikTok fără afinități deosebite cu politica și un total de peste 8 milioane de abonați activi au fost recrutați, prin intermediul unei platforme românești de marketing, pentru a participa fără voia lor la o campanie menită să îi ofere vizibilitate pe platformă candidatului pro-rus Călin Georgescu.

În schimbul unei taxe (remunerația era proporțională cu influența conturilor recrutate, la o rată de 78 de euro pentru 20.000 de abonați), aceștia au fost însărcinați să publice mesaje aparent nevinovate prin care să îndemne oamenii să voteze.

În videoclipurile lor, aceștia au descris calitățile așteptate de la un „candidat ideal” și au fost rugați să împărtășească hashtag-uri specifice în descrierile lor. Cu toate acestea, odată ce videoclipurile au fost publicate, rețele coordonate de conturi au inundat spațiul de comentarii cu mesaje de susținere a lui Georgescu, care a fost prezentat ca având calitățile acestui „candidat ideal”, iar hashtag-urile inofensive au fost legate de cele ale campaniei candidatului de extremă dreapta.

A fost o manevră atât de inteligentă încât Viginum (serviciul francez de vigilență și protecție împotriva ingerințelor digitale străine), în raportul său privind această ingerință electorală, s-a adresat „creatorilor de conținut cu o comunitate online importantă” pentru a-i avertiza cu privire la „riscurile exploatării lor de către actori rău intenționați”.

Viginum este îngrijorată că acest scenariu ar putea fi reprodus în Franța. „Multe platforme de influencer marketing oferă instrumente pentru gestionarea întregii relații cu creatorii de conținut care vizează un public francofon. Aceste platforme oferă acces la un număr mare de profiluri de influenceri și pun la dispoziție forumuri pentru contactarea acestora, precum și modele standardizate pentru propunerile de colaborare”, explică agenția.

În ceea ce privește strategia de influențare, ar fi recomandabil să se apeleze mai degrabă la „micro-influenceri” (între 10.000 și 100.000 de abonați) decât la cei mai mari: fiind mai puțin solicitați, aceștia sunt mai puțin costisitori și „mai ușor de activat”, subliniază Viginum, care, potrivit informațiilor noastre, caută să discute cu acești mici influenceri pentru a-i face conștienți de vulnerabilitatea lor la astfel de manipulări.

Paisprezece maghiari interesați de Franța

În decembrie 2024, Le Monde a dezvăluit că peste 2.000 de influenceri europeni au fost racolați de persoane apropiate Kremlinului pentru a răspândi propaganda pro-rusă. Aproximativ douăzeci dintre aceștia, inclusiv nouă influenceri francezi, ar fi acceptat înțelegerea. „Avem dovezi care confirmă că Rusia încearcă să manipuleze influenceri în [mai multe] țări europene, inclusiv în Franța”, a declarat ministrul afacerilor externe Jean-Noël Barrot în timpul unei audieri la Adunarea Națională franceză.

Printre creatorii care au cedat cântecului de sirenă al câștigurilor financiare, Le Monde citează cazul unei influencere spaniole de lifestyle, urmărită de 300.000 de persoane pe Instagram, care a publicat un videoclip despre războiul din Ucraina. „Problema a apărut în aprilie 2008, când membrii NATO promiteau Ucrainei aderarea la alianță”, a explicat ea, repetând un leitmotiv al propagandei Kremlinului.

Unii abia se ascund. Cum ar fi centrul Megafon, o organizație privată de limbă maghiară despre care mai multe media maghiare au arătat că este brațul de propagandă pe Facebook al Fidesz, partidul premierului de extremă dreapta Viktor Orbán. Megafon a cheltuit peste 1,5 milioane de euro pe rețeaua de socializare americană în prima jumătate a anului 2024. Centrul plătește un minim de paisprezece influenceri pentru a transmite conținut favorabil guvernului maghiar.

Dar asta nu este tot. Cei paisprezece influenceri au fost mobilizați în același timp și pe aceleași teme în perioada premergătoare alegerilor europene din iunie 2024, înainte de a înceta orice activitate timp de trei luni și de a redeveni activi în octombrie, odată cu apropierea alegerilor prezidențiale americane.

Identificată ca marcând începutul campaniei Megafon, data de 8 martie 2024 este cea mai timpurie dată de la care a fost detectat conținut care se referă direct la liderii europeni care acționează ca „stângiști imperialiști pro-război”, care ar conduce Europa într-un al treilea război mondial.

Mai mult, din cele 26 de reclame difuzate în acea zi, șase făceau referire directă la Franța în subtitrările lor, în timp ce până atunci aceasta fusese ignorată de influencerii maghiari. Ca o coincidență, cu două săptămâni înainte, Emmanuel Macron anunțase posibilitatea de a trimite trupe terestre în Ucraina.

Un influencer la meciul de fotbal

În raportul său de sinteză privind „amenințarea informațională care a vizat Jocurile Olimpice și Paralimpice Paris 2024”, Viginum avertiza deja cu privire la utilizarea „netransparentă” a influencerilor. În special, difuzarea „coordonată” de către conturile de influenceri de pe rețeaua socială X a relatărilor în limba engleză care denunță ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice (JO) prin compararea acesteia cu cea de la Beijing din 2008.

„Scopul acestei manevre a fost să denigreze valorile universale și democratice, promovând în același timp modelul chinez în fața publicului internațional”, scrie Viginum. Potrivit agenției franceze, toate publicațiile identificate au avut un total de peste 7 milioane de vizualizări.

Și apoi există cazurile acelor influenceri care par să fie „tratați” ca orice alți spioni de către serviciile secrete.

Pe Instagram, un vizual care prezintă partea inferioară a feței unei judoka și kimono-ul ei însângerat, care susține o medalie roșu aprins, este însoțit de un text care amintește că Lanir a servit în armata israeliană și care devalorizează medalia sa de argint, obținută „datorită lobby-ului”.

Acest influencer a fost văzut, de asemenea, la 27 iulie 2024 la Parc des Princes din Paris, printre spectatorii meciului de fotbal Israel-Paraguay. În timpul meciului, a fost desfășurat un banner „Olimpiada genocidului” și a fost fluierat imnul Israelului. În mijlocul celor aproximativ douăzeci de suporteri pro-palestinieni, cu fețele ascunse după măști chirurgicale negre, ochelari de soare, șepci sau cagule de culoare închisă, se află așa-numitul influencer.

Nu în ultimul rând, bărbatul este suspectat că a acționat la cererea lui Bashir Biazar, un agent de influență iranian expulzat cu trei săptămâni mai devreme de Franța. Potrivit ordinului de expulzare citat de Le Point, Bashir Biazar, care era legat de unitatea 840 a forței Al-Quds, a fost trimis în Franța pentru a acționa „împotriva opozanților iranieni sau a țintelor evreiești sau israeliene”…

În raportul său către Parlament menționat mai sus, guvernul insistă asupra acestor „agenți de influență” aflați în solda Gardienilor Revoluției, însărcinați să „influențeze dezbaterea publică franceză”, pe de o parte, distilând ideea că orice formă de alianță cu Israelul ar fi dăunătoare și, pe de altă parte, lăudând „eforturile de rezistență” ale Hamasului palestinian și ale Hezbollahului libanez.

Gafa ministrului

În ce categorie ar trebui să fie clasificați influencerii algerieni? În raportul sus-menționat, care urmează să fie prezentat în curând Parlamentului, guvernul subliniază că obiectivul principal al serviciilor secrete algeriene este de a combate „orice opoziție față de regim” și „protestatarii activi pe rețelele sociale”.

În ianuarie, șapte influenceri algerieni care trăiesc în Franța au fost arestați pentru incitare la acte violente împotriva opozanților politici ai regimului pe rețelele sociale.

Influencerul Imad Tintin, originar din Grenoble, a fost acuzat că a postat un videoclip în care cerea ca opozanții algerieni să fie „arși de vii, uciși și violați”, chiar „pe teritoriul francez”. „Zazou Youssef”, care are 400.000 de urmăritori și până acum a vorbit doar despre fotbal, a fost condamnat la optsprezece luni de închisoare pentru incitare la terorism pe TikTok. El a proclamat în videoclipul său că „vă dau dreptul de a ucide” și „împușcați chiar dacă sunt frați”. Tiktokeurul „Abdesslam Bazooka” din Lyon i-ar fi numit pe opozanții algerieni „trădători” și i-ar fi amenințat că le va „tăia gâtul”.

Influencera franco-algeriană Sofia Benlemmane, cunoscută pentru izbucnirile sale verbale, a fost condamnată la nouă luni de închisoare cu suspendare pentru amenințări cu moartea la adresa opozanților regimului algerian.

Concomitența amenințărilor și țintele identice par să indice o acțiune concertată. Dar analiza este întunecată de excesele ministrului francez de interne însuși. La sfârșitul lunii ianuarie, Bruno Retailleau a salutat pe X arestarea influentului algerian Rafik Meziane care, potrivit ministrului, făcea apel „la acte violente pe teritoriul francez”.

Câteva ore mai târziu, Parchetul din Paris a emis un comunicat în care deplânge o „scurgere de informații complet prematură”. „În acest stadiu, nicio acuzație nu a fost formulată împotriva persoanei în cauză, care este, de asemenea, sub tratament. Ea nu se află în prezent în custodia poliției”, a corectat Parchetul din Paris.

Ceartă pe tema traducerilor

La momentul redactării acestui articol, tiktokeurul algerian „Doualemn” este încă deținut într-un centru de detenție administrativă. Din cauza cazului său, relațiile dintre Algeria și Franța au devenit tensionate. Arestat pe 5 ianuarie la Montpellier, muncitorul de întreținere în vârstă de 59 de ani – al cărui nume real este Boualem Naman – a fost imediat urcat într-un avion spre Algeria.

Dar Algerul l-a trimis imediat înapoi în Franța. În martie, acesta a fost condamnat la cinci luni de închisoare cu suspendare pentru „incitare la comiterea unei crime sau infracțiuni”, ca urmare a difuzării unui videoclip în care făcea apel, în limba arabă, la o „guelta” pentru unul dintre lideriiHirak, „Primăvara arabă” algeriană. Inițial, autoritățile au tradus acest lucru ca fiind un apel la crimă, însă instanța a acceptat traducerea „corecție severă”. Acest lucru nu îl împiedică să facă în continuare obiectul unei proceduri de expulzare.

În observațiile sale, pe care Mediapart a putut să le consulte, Ministerul de Interne se bazează pe alte două videoclipuri ale influencerului, în care acesta legitimează și aprobă acte de tortură care ar fi fost comise de forțele de ordine algeriene și, de asemenea, îndeamnă serviciile spitalicești și personalul medical să nu acorde îngrijiri medicale persoanelor torturate. Problema este că aceste videoclipuri erau, de asemenea, în limba arabă, iar ministerul se bazează pe aceeași traducere, care s-a dovedit deja a fi falsă.

Avocata sa, Marie David-Bellouard, a condamnat această procedură, care a dus la expulzarea unui bărbat „pentru remarci făcute timp de câteva secunde în limba arabă, a căror traducere este supusă dezbaterii”. „Acest caracter disproporționat este alarmant. Unde ne poate duce acest tip de represiune administrativă?