Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să sesizeze la CCR modificările aduse Codului de procedură penală pe motiv de neconstituționalitate, transmite MEDIAFAX.
96 de judecători din Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție au decis să sesizeze la CCR modificările aduse Codului de procedură penală:
„La data de 22 mai 2026, ora 11:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, Cu participarea unui număr de 96 judecători cu respectarea cerințelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026) în raport de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție.
Pe scurt, sesizarea ÎCCJ către CCR susține că modificările propuse la Codul de procedură penală (PL-x 228/2026) sunt neconstituționale pentru că afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților.
Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de drept.
Principalele aspecte vizează:
I. Reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară. Legea introduce posibilitatea reunirii/disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente. Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul lui se rezumă la verificarea legalității urmăririi penale. Apar blocaje practice: la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluțiile contradictorii.
2 II. Eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară. Noua regulă spune că după primul termen părțile trebuie singure „să urmărească parcursul dosarului”. Norma este vagă și neclară. Se afectează dreptul la apărare și procesul echitabil, deoarece părțile nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare. Sunt dezavantajate persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințele digitale pentru utilizarea platformelor.
III. “Autoritatea de lucru judecat” în camera preliminară. Legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce priveşte legalitatea probelor, aspect ce contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată. Instanța de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial. Se limitează dreptul la apărare și rolul instanței de judecată în înfăptuirea justiției.
Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată”, arată Curtea Supremă.
„Sesizarea Curții Constituționale a României, în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026) este o etapă normală într-un stat de drept.
Legea a fost adoptată de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai, de fiecare dată cu o largă majoritate. Având în vedere amploarea reformei propuse asupra procedurii penale și, implicit, asupra funcționării sistemului de justiție, o analiză realizată de Curtea Constituțională este benefică pentru consolidarea predictibilității și clarității normelor adoptate. O astfel de verificare contribuie la prevenirea unor interpretări divergente sau a unor contestații ulterioare în cadrul proceselor penale, oferind stabilitate juridică și un cadru coerent de aplicare a noilor reglementări.
Dincolo de dimensiunea tehnică a reformei, această intervenție legislativă răspunde unei realități profunde: în România, durata excesivă a proceselor penale afectează direct atât victimele, cât și încrederea în justiție.
În contextul modificărilor legislative privind desfășurarea proceselor penale, este esențial ca normele să fie aplicabile de la bun început într-un mod unitar și previzibil. Un control de constituționalitate anterior promulgării poate reduce riscul invocării ulterioare a unor excepții de neconstituționalitate în cauze concrete, care ar putea întârzia soluționarea dosarelor și ar afecta eficiența sistemului judiciar.
Am încredere că această reformă, rezultatul unui proces extins de consultare între instituții, experți și societatea civilă, își va atinge obiectivele: protejarea mai eficientă a victimelor, în special a celor vulnerabile, și accelerarea procedurilor penale. De altfel, susținerea largă din Parlament, reflectată într-un vot majoritar consistent, confirmă relevanța și necesitatea acestor modificări.
În același timp, am speranța că o astfel de decizie va fi luată într-un termen rezonabil, având în vedere nevoia urgentă de modernizare și eficientizare a procesului penal.
În special în cauzele complexe, transfrontaliere, de criminalitate organizată, cum sunt cele de trafic de persoane și trafic de minori, procesele pot dura ani de zile, uneori depășind cu mult perioada rezonabilă de soluționare. În acest interval, victimele sunt nevoite să retrăiască repetat experiențele traumatice, să participe la proceduri îndelungate și să aștepte o formă de justiție care întârzie să apară.
Întârzierea justiției nu este un simplu inconvenient procedural — ea poate deveni o a doua traumă pentru victime. Repetarea audierilor, incertitudinea și lipsa unei soluții rapide contribuie la revictimizare și pot descuraja cooperarea cu autoritățile. Aceste efecte sunt amplificate de starea actuală a sistemului judiciar, care se confruntă cu un volum ridicat de dosare și cu un deficit semnificativ de personal, atât la nivelul instanțelor, cât și al parchetelor.
Durata mare a proceselor poate afecta eficiența urmăririi penale, calitatea probatoriului, cooperarea victimelor și încrederea în justiție, iar în cazul unor infracțiuni conexe poate ridica inclusiv probleme legate de prescripție. Tocmai de aceea, modificările legislative care vizează proceduri mai clare, mai rapide și mai predictibile reprezintă nu doar un sprijin pentru victime, ci și o soluție necesară pentru degrevarea sistemului judiciar, accelerarea proceselor penale și utilizarea mai eficientă a resurselor limitate existente.
Deși impactul este deosebit de important pentru combaterea traficului de persoane, beneficiile acestor modificări legislative se extind la întregul sistem judiciar, contribuind la reducerea duratei proceselor și la consolidarea încrederii publicului în actul de justiție.
Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală este rezultatul unui proces amplu de dezbatere parlamentară și consultare, în care au fost implicați actori din sistemul judiciar, membrii comisiilor de specialitate, experți, organizații ale societății civile și reprezentanți ai supraviețuitorilor traficului de persoane, contribuind astfel la o soluție legislativă ancorată în realitățile din practică și în nevoile celor direct afectați.
Cu siguranță, parcurgerea etapelor de control de constituționalitate și promulgare va confirma obiectivul comun de a construi un sistem de justiție mai eficient, mai predictibil și mai bine orientat către nevoile victimelor, în care dreptatea este făcută la timp și cu respect deplin pentru cei afectați de infracțiuni”, a transmis Diana Tușa, preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane.