În România va exista, în premieră, legislaţie privind îngrijirea pacientului la sfârşitul vieţii / ”Nu sunt reglementări clare cu privire la procedurile de urmat atunci când nu mai există soluţii terapeutice pentru un pacient”

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din România a declarat pentru News.ro că în acest moment se lucrează, în premieră pentru sistemul medical românesc, la un proiect de lege referitor la îngrijirea pacientului la sfârşitul vieţii (end of life care). Prof. Dr. Poiană a precizat că la document au lucrat reprezentanţii Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRTI), în special profesorul Şerban Bubenek, dar şi reprezentanţi ai Colegiului şi ai Avocatului Poporului. 

Proiectul va fi finalizat în următoarele câteva săptămâni, după care va intra într-o amplă dezbatere la care vor lua parte şi reprezentanţi ai societăţii civile, ai cultelor, asociaţiilor de pacienţi şi mass media. ”Nu avem încă nicio legiferare corespunzătoare a paliaţiei în România şi nici reglementări clare cu privire la procedurile de urmat atunci când în cazul unui pacient nu mai există soluţii terapeutice. În acest moment în România există anumite proceduri, însă sunt învechite şi incomplete”, argumentează medicul, transmite News.ro.

“Colegiul Medicilor din România susţine acest proiect, un proiect care este în premieră şi anume această legislaţie şi clarificarea unei legislaţii şi existenţa unei legislaţii cu privire la ceea ce înseamnă îngrijirea pacientului aflat deasupra resurselor terapeutice.

A plecat de la premisa că în România nu există o atfel de legislaţie, există practic lacune care nu sunt de ajutor nici medicului şi nici pacientului sau familiei pacientului. Este un document la care au lucrat reprezentanţii SRATI, în special profesorul Şerban Bubenek, precum şi reprezentanţi ai Avocatului Poporului alături de persoane de la Colegiu. Acest proiect va fi finalizat în următoarea perioadă de timp şi ulterior ne propunem să avem o amplă discuţie asupra acestui proiect, discuţie în care să implicăm societatea civilă, reprezentanţii cultelor, ai asociaţiilor de pacienţi, jurişti şi, bineînţeles, media.

Trebuie să aducem în faţa decidenţilor un proiect care să aibă această largă reprezentare şi să aibă la bază aceste discuţii cu întreaga societate şi cu toate segmentele pe care le menţionam, pentru că este un proiect de care avem nevoie. De ce avem nevoie? Pentru că aceste procese decizionale, în special la această categorie de pacienţi, sunt extrem de grele, sunt complexe, atât pentru medici, cât şi pentru familia pacientului. Sunt procese decizionale cu mare încărcătură emoţională şi sunt nişte procese pentru care trebuie să existe o reglementare foarte clară, cu respectarea, bineînţeles, a tururor principiilor legalităţii, inclusiv a principiilor eticii medicale”, a explicat preşedintele CMR.

Este nevoie urgentă de modernizarea legislaţiei în sănătate, spune Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană. Nu avem încă nicio legiferare corespunzătoare a paliaţiei în România şi nici reglementări clare cu privire la procedurile de urmat atunci când în cazul unui pacient nu mai există soluţii terapeutice. În acest moment în România există anumite proceduri, însă sunt învechite şi incomplete.

“Una dintre principalele necesităţi este reprezentată de realizarea unei noi legislaţii. Ştiţi foarte bine că activitatea din domeniul medical la ora actuală, în România, este reglementată de Legea 95 (n.r. –  Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii ). În acest moment, însă, trebuie să avem o legislaţie modernă şi care să corespundă nevoilor actuale ale sistemului de sănătate, ale pacienţilor, aşteptărilor medicilor, o legislaţie care să permită şi să ajute o funcţionare mult mai optimă, o eficientizare a sistemului de sănătate. Ori legislaţia privind îngrijirea pacientului la sfârşitul vieţii şi legiferarea corespunzătoare a paliaţiei sau a pacientului aflat deasupra posibilităţilor terapeutice reprezintă un pas important tocmai în modernizarea legislaţiei în domeniul sănătăţii. Şi cred că noi, medicii, şi în primul rând pacienţii şi aparţinătorii şi de fapt întreaga societate românească, aşteaptă de la noi reglementări foarte clare şi noi în sănătate, dar în special în acest domeniu care este unul în care sunt foarte multe elemente implicate şi în care principiile etice trebuie să primeze, bineînţeles, ca în orice act medical. Dar această categorie din legislaţie este una care presupune nişte procese foarte dificile şi care au o mare încărcătură emoţională”, a explicat preşedintele CMR.

Mai multe modele existente deja în alte state, cu privire la îngrijirea pacentului la sfârşitul vieţii, luate în considerare de cei care lucrează la acest proiect. Acestea trebuie însă adaptate reglementărilor legislative şi specificului activităţii medicale de la noi, spune Prof. Poiană

„Reprezentanţii SRATI au adus în discuţie mai multe modele în ceea ce priveşte îngrijirea pacienţilor aflaţi deasupra resurselor terapeutice, dar bineînţeles că din aceste modele trebuie nuanţate o serie întreagă de reglementări care să intre în concordanţă cu specificul activităţii medicale şi cu reglementările legislative din România. Orice reglementare, inclusiv pe acest subiect, trebuie adaptată realităţilor şi necesităţilor care există la ora actuală în România. Deci au fost mai multe modele care au fost luate în discuţie.

Realitatea la ora actuală ne arată că sunt multe vulnerabilităţi, dar cred că elementul de bază este că nu avem această legislaţie şi lipsa unei asemenea legislaţii într-adevăr vulnerabilizează şi ceea ce ne dorim de fapt este ca, foarte curând, de ordinul câtorva săptămâni, puţine, după ce se va finaliza acest proiect, îmi doresc ca alături de profesorul Bubenek şi de ceilalţi iniţiatori să avem această discuţie amplă la nivel social, dar această discuţie trebuie dusă pe foarte multe paliere. Pentru că trebuie să integrăm propunerile care sunt viabile şi bineînţeles că, după ce se ajunge la un consens, trebuie să o trimitem decidenţilor pentru că, din păcate, noi putem doar să venim cu propuneri dar fără o acţiune politică nu se va putea şi aici văd un punct pe care îl consider extrem de important şi anume ca decidenţii politici să înţeleagă perioada, importanţa problemei, a perioadei pe care o străbatem şi să acţioneze, să fie în conformitate cu lucrurile pe care le spun în campanie alături de populaţie dar în acelaşi timp să se consulte, să asculte şi să ţină cont de vocea profesioniştilor din sănătate”, a precizat medicul.

O Lege 95 care trebuie adusă în actualitate, o lege a profesiei medicale şi o lege a malpraxisului care trebuie schimbată, acestea trebuie să fie priorităţi în sistem, spune Prof. Poiană. Legea actuală a malpraxisului este doar în favoarea asiguratorilor, a adăugat medicul.

“Nu este singurul element din legislaţie care trebuie modificat. Legea 95 (n.r. –  Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii ) nu mai corespunde nevoilor şi realităţilor sistemului de sănătate din anul 2025. Dincolo de o nouă lege a sănătăţii, cred că se impune o lege a profesiei medicale pentru că este singura care poate să dezvolte profesia medicală şi să asigure desfăşurarea unui act medical la standardele la care ne aşteptăm să fie în această perioadă. Totodată, un alt punct nevralgic este acela al legii malpraxisului care de asemenea trebuie schimbată, pentru că în forma în care există la ora actuală nu răspunde nici aşteptărilor pacientului, nici ale medicului, nici nu este utilă pentru sistemul de sănătate. La ora actuală, este doar în favoarea asiguratorilor. Şi această lege trebuie schimbată, trebuie să ofere un cadru juridic clar de exercitare a profesiei medicale şi, mai mult decât atât, trebuie să răspundă atât aşteptărilor pacientului, dar trebuie să asigure şi siguranţa profesională a medicului.

Doar în condiţiile în care vor fi făcute toate aceste modificări, care sunt extrem de importante pentru actul medical şi pentru medicii noştri, vom reuşi să asigurăm acel cadru de lucru sigur, această siguranţă profesională a medicilor, de asemenea şi respectarea drepturilor pacientului pentru că, în egală măsură, acest cadru juridic trebuie să răspundă aşteptărilor, nevoilor tuturor categoriilor implicate în actul medical”, a declarat pentru News.ro Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din România.