Guvernul suedez vrea să autorizeze martorii anonimi pentru a rupe “legea tăcerii” impusă de bandele criminale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Guvernul suedez a anunțat vineri, 27 septembrie, că intenționează să autorizeze utilizarea martorilor anonimi în anchete și procese pentru a rupe „legea tăcerii” impusă de bandele criminale, un proiect de lege care provoacă controverse, notează Le Figaro.

Suedia se străduiește să lupte împotriva violențelor bandelor criminale care își dispută controlul asupra comerțului cu droguri prin focuri de armă și atacuri cu dispozitive explozive improvizate.

Poliția suedeză a numărat 363 de focuri de armă în 2023, în care au murit 53 de persoane, majoritatea fiind atribuite bandelor, într-o țară cu o populație de 10,5 milioane de locuitori. „Bandele criminale amenință și reduc la tăcere martorii. Acest lucru înseamnă că multe anchete penale care implică rețele criminale sunt dificil de dus la bun sfârșit”, a declarat ministrul justiției Gunnar Strommer într-o declarație. „Trebuie să rupem această cultură a tăcerii și să consolidăm protecția martorilor”, a adăugat el.

Pentru a utiliza mărturii anonime, trebuie să existe un „risc tangibil” ca martorii sau rudele lor să fie victime ale unei infracțiuni grave, potrivit guvernului. Presupusa infracțiune pentru care depun mărturie va trebui, de asemenea, să fie pasibilă de o pedeapsă de cel puțin doi ani. Anonimatul va trebui, de asemenea, să fie pus în balanță cu capacitatea acuzatului de a-și pregăti apărarea. Proiectul de lege este o promisiune din programul guvernului de coaliție susținut de extrema dreaptă, care a venit la putere în 2022, cu angajamente-cheie de reprimare a criminalității și de limitare a imigrației.

Proiectul de lege a fost aspru criticat, nu în ultimul rând de Consiliul legislativ suedez, care examinează proiectele de lege pe care guvernul intenționează să le prezinte parlamentului. În mai, acesta s-a pronunțat împotriva propunerii, afirmând că beneficiile unui astfel de sistem ar fi probabil „foarte limitate”, ceea ce ar trebui pus în balanță cu preocupările juridice. Stommer a declarat că proiectul de lege, pe care dorește să îl pună în aplicare la 1 ianuarie, a fost modificat pentru a ține seama de aceste preocupări.