Home » COHERO4EU » Guvernul lansează un tablou de bord pe politica de coeziune. Ministrul Proiectelor Europene: „Orbecăiala în care nu știi exact cine, ce și unde implementează nu crea încredere” / România, pe locul 3 la nivel european în absorbția fondurilor de coeziune

Guvernul lansează un tablou de bord pe politica de coeziune. Ministrul Proiectelor Europene: „Orbecăiala în care nu știi exact cine, ce și unde implementează nu crea încredere” / România, pe locul 3 la nivel european în absorbția fondurilor de coeziune

02 dec. 2025
82
Guvernul lansează un tablou de bord pe politica de coeziune. Ministrul Proiectelor Europene: „Orbecăiala în care nu știi exact cine, ce și unde implementează nu crea încredere” / România, pe locul 3 la nivel european în absorbția fondurilor de coeziune
Foto: 18082951 © Tanyashir | Dreamstime.com
Ascultă articolul

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru a anunțat marți că Guvernul lansează un tablou de bord pe politica de coeziune, cu ajutorul căruia toată populația poate vedea ce proiecte din fonduri de coeziune sunt în derulare, cine le implementează și unde.

Tabloul de bord pe coeziune poate fi accesat aici.

Ministrul a amintit că România primește 31 de miliarde de euro bani nerambursabili prin politica de coeziune, de două ori mai mult decât fondurile nerambursabile din PNRR.

„Astăzi lansăm tabloul de bord pe politica de coeziune. În PNRR avem 21,4 miliarde de euro pentru România, din care 13,5 miliarde euro sunt nerambursabili. Pe coeziune, România are 31 miliarde euro bani nerambursabili, la care se adaugă încă 12 miliarde euro, finanțare publică, deci un total de 43 miliarde de euro. […] Deși PNRR a fost în focus cu deadline-ul pe 31 august 2026, să nu uităm că pe coeziune avem de 2 ori mai mulți bani nerambursabili decât pe PNRR: pe PNRR avem 13,5 miliarde euro granturi, iar pe coeziune avem granturi de 31 miliarde euro”, a declarat Dragoș Pîslaru.

În prezent, în România sunt contractate și în derulare 7.419 proiecte pe politica de coeziune.

Ministrul a precizat că cetățenii vor putea vedea detaliat ce proiecte pe fonduri europene din politica de coeziune sunt implementate în regiunea lor, cât costă fiecare și cine le derulează.

„Avem un tablou de bord mai complet decât pentru PNRR, pentru că aici aveam un sistem informatic bine așezat. Are pe de o parte harta clasică, putem selecta fiecare program operațional, fiecare are harta proprie. Puteți vedea care sunt județele campioane. Avem codul SMIS pe care, dacă dăm click, putem vedea în mod mai direct progresul proiectelor, totul este în timp real, observăm nivelul de plăți realizate, iar la fiecare din proiecte există descrierea proeictelor”, a declarat ministrul.

El a precizat că acest instrument aduce transparență în cheltuirea banilor europeni.

„Este important să avem transparență legată de absorbția fondurilor. Orbecăiala în care nu știi exact ce se implementează, unde, cine implementează și cum era ceva ce nu crea încredere. Acest exercițiu are scopul de a crea încredere, ca populația să vadă exact unde sunt banii europeni, ce se întâmplă cu ei și cum se folosesc”, a precizat Pîslaru.

Ministrul a mai spus că România este pe locul 3 la nivel european în absorbția fondurilor de coeziune.

„Pe pagina oficială a Comisiei Europene în ce privește absorbția, pe baza datelor la 2 decembrie, România este pe locul 3 în Europa în ce privește coeziunea, cu plăți spre 16% și cu apeluri deja derulate spre 80%. Statisticile interne sunt poate și mai actualizate, suntem la 18% cu 85%. Deci și pe partea de coeziune am accelerat foarte puternic”, a anunțat el.

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Citește și

Top Articole