Guvernul Greciei evită să răspundă direct la acuzațiile grave aduse de Laura Codruța Kovesi și transmite pe surse informația că șefa Parchetului European ar fi fost de acord cu modificările legislative / Kovesi a cerut Comisiei Europene sancțiuni maxime din cauza obstrucționării anchetelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Guvernul Greciei a evitat până la ora publicării acestui articol (sâmbătă după amiază) să dea un răspuns oficial la acuzațiile grave aduse de Laura Codruța Kovesi, după ce șefa Parchetului European a cerut Comisiei Europene să declanșeze procedura de suspendare a fondurilor europene pentru Atena ca urmare a obstrucționării anchetelor. În schimb, Ministerul Justiției din Grecia a lansat pe surse în presa elenă informația potrivit căreia Kovesi ar fi fost de acord cu legislația pe care tocmai a criticat-o.

Informațiile pe surse au fost preluate de aproape toate marile publicații din Grecia, care au amintit însă că tocmai Kovesi a criticat public modificările legislative.

Nici un oficial din guvernul condus de premierul Kyriakos Mitsotakis nu a ieșit public cu un punct de vedere pe tema ridicată de șefa Parchetului European.

”Surse din Ministerul Justiției susțin că Parchetul European nu a fost surprins de inițiativele legislative promovate în Grecia. După cum subliniază acestea, însăși procuroarea europeană recunoscuse public că a existat un dialog și o informare cu privire la modificările promovate, ceea ce, în evaluarea lor, infirmă acuzațiile privind o lipsă de înțelegere”, a scris sâmbătă publicația Kathimerini.

Reamintim că procurorul șef european Laura Codruța Kovesi a adresat vineri o scrisoare Comisiei Europene în care solicită activarea mecansimului de condiționalitate (care poate duce la suspendarea fondurilor europene), acuzând autoritățile elene că obstrucționează activitatea procurorilor Europeni.

”Modificarea pripită a Codului de procedură penală al Greciei, care instituie o procedură specială pentru infracțiunile grave comise de deputați, are un efect negativ asupra capacității EPPO de a investiga și urmări penal în mod eficient infracțiunile care țin de competența sa în Grecia. În plus, refuzul recent al Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a recunoaște pe deplin efectul deciziei luate de Colegiul EPPO la 12 noiembrie 2025, de a reînnoi mandatul a trei procurori europeni delegați pentru o perioadă de 5 ani, are un efect negativ asupra independenței EPPO în Grecia”, se arată în comunicatul Parchetului European.

Conform surselor G4Media, Codul de procedură penală din Grecia a fost modificat peste noapte – marți seara au fost trimise modificările la Parlament, iar a doua zi dimineață erau deja aprobate. Practic, s-a introdus o procedură specială pentru dosarele cu membri ai Parlamentului, astfel încât aceștia să nu mai poată fi anchetați de EPPO. Modificarea elimina total posibilitatea anchetării de către EPPO, în final fiind adoptată o formă în care ancheta poate dura cel mult 4 luni. „Au făcut și alte modificări prin care procurorii care au acum dosarul (care îi vizează pe cei 11 parlamentari eleni, n.red.) să nu mai poată lucra. Totul în mai putin de 24 ore”, au declarat sursele G4Media. Modul în care au procedat politicienii eleni amintește de modul în care au acționat Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu cu OUG 13.

Solicitarea Laurei Codruța Kövesi are implicații majore dacă va fi aprobată. Activarea mecanismului de condiționalitate (cel care poate tăia fondurile europene) este „arma nucleară” a Bruxelles-ului, iar faptul că EPPO a recurs la ea arată că relația cu Atena a ajuns într-un punct critic.