Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Guvernul a cheltuit anul trecut aproape 8 miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară, o sumă record. Cheltuielile din acest fond se ridică la 1,9% din cheltuielile totale, al doilea cel mai mare nivel de utilizare a fondului după cel înregistrat în criza din 2008. Printre „urgențele” către care au mers bani, în plină pandemie, se regăsesc Programul Național de Dezvoltare Locală, burse pentru studenții români din Ucraina și distribuirea de manuale de Istoria Românilor în Republica Moldova. Cheltuirea discreționară a banilor din fondul de rezervă aflat la dispoziția guvernului este o practică uzuală, indiferent de ce culoare politică este la conducere.
„Chiar dacă anul 2020 a fost marcat de circumstanțe extraordinare care au indus incertitudini fără precedent în istoria recentă, determinate de pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2, prin magnitudinea impactului economic și social asociat acesteia, atragem din nou atenția asupra menținerii tendinței din anii anteriori privind emiterea în cursul anului a unui număr relativ mare de hotărâri de guvern prin care se stabilesc utilizări ale sumelor din fondul de rezervă dincolo de cadrul statuat în Legea finanțelor publice, respectiv pentru cheltuieli care nu pot fi catalogate drept urgente sau neprevăzute”, atrage atenția Consiliul Fiscal, în raportul anual.
Guvernul a alocat în anul 2020 din fondul de rezervă bugetară 7,96 miliarde lei, adică 1,9% din cheltuielile totale, respectiv 0,8% din PIB. Astfel, anul 2020 cu un procent din totalul cheltuielilor bugetare de 1,9%, consemnează al doilea cel mai înalt nivel de utilizare a fondului de rezervă din perioada analizată, cu doar 0,2 pp sub maximul perioadei 2007-2019 atins în anul 2008 (2,1%), fiind dublul mediei perioadei 2007-2019. Consiliu Fiscal subliniază trendul accelerat ascendent al traiectoriei acestui indicator începând cu anul 2018 (în 3 ani o majorare cu 1,6 pp comparativ cu anul 2017), după ce în perioada 2009-2015 s-a reușit reducerea acestuia cu 1,9 pp față de nivelul anului 2008.
Citește integral pe economedia.ro