GRAFICE Raport privind refugiații ucraineni în România: Peste 3 milioane au trecut granițele de la începutul războiului, 107.000 au rămas, aproape jumătate sunt copii. Circa 5.000 au joburi înregistrate / 120 de milioane de euro cheltuiți de Guvern, fondurile totale depășesc jumătate de miliard

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

3.242.209 de refugiați ucraineni au intrat în România de la începutul invaziei ruse, iar dintre aceștia 107.241 au rămas în țara noastră, aproape jumătate fiind copii. Peste 720.000 de refugiați au beneficiat de transport gratuit, asigurat prin Ministerul Transporturilor, costurile doar pentru acest ajutor depășind 12,4 milioane de euro.

Sursa: Raport guvernamental

Doar 5.007 ucraineni au locuri de muncă înregistrate în REVISAL, 1.300 au primit îndrumare socio-profesională și au fost organizate cinci târguri de joburi, potrivit Raportului privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022, prezentat vineri, la Palatul Victoria, de Mădălina Turza, consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului.

Una dintre cauzele identificate în raport privind dorința mică de a se angaja a refugiaților este legată de neacceptarea faptului că războiului se poate prelungi pe o perioadă lungă.

Peste 106 milioane de euro au fost plătiți din fonduri publice pentru cazarea și hrana refugiaților, prin programul 50/20, reprezentând o cheltuială zilnică de peste 352.000 de euro.

Sursa: Raport guvernamental

În total, fonduri guvernamentale și ale tuturor partenerilor implicați în gestionarea situației refugiaților, se estimează că până acum au fost cheltuiți peste jumătate de miliard de euro.

„Tot acest efort umanitar şi de coordonare şi răspuns are în spate şi o cifră care vine deopotrivă de la bugetul de stat şi de la agenţiile ONU şi partenerii internaţionali. Este o cifră estimată pe baza raportărilor care se află încă în derulare şi vorbim de peste 565 de milioane de euro alocaţi răspunsului crizei umanitare a refugiaţilor doar în România, din care aproximativ 200 de milioane de euro vin de la partenerii noştri internaţionali, respectiv agenţiile Naţiunilor Unite”, a afirmat Mădălina Turza.

Sursa: Raport guvernamental

În această perioadă, peste 19.500 de refugiați ucraineni au beneficiat de asistență medicală, iar 3.170 au fost spitalizați. Peste 1.000 de persoane vârstnice au solicitat servicii sociale.

Concluziile raportului:

Vremea rece și întreruperea serviciilor energetice în Ucraina și în Republica Moldova au dus la creșterea numărului de persoane sosite în România. Acest lucru a dus la creșterea presiunii pentru măsuri de pregătire pentru iarnă în centrele de primire și de tranzit. Furnizarea de hrană caldă la frontieră și în centrele de cazare a fost identificată ca fiind o nevoie specifică în acest sezon de iarnă.

Au apărut și alte provocări care pun în evidență complexitatea procesului de integrare într-o țară aflată la granița cu un război imprevizibil. Aceste provocări includ:

• Înscrierea copiilor ucraineni în școli. „Acest lucru se datorează în parte lipsei recunoașterii studiilor din România de către autoritățile ucrainene, precum și barierei lingvistice, în ciuda investițiilor substanțiale pentru a contribui la atenuarea acestui lucru în școlile din România și prin sprijinul organizațiilor internaționale. Abordarea oficială a guvernului este de a descuraja dezvoltarea în continuare a «hub-urilor educaționale», în care nu există o educație formală.”Citește și Aproape 48.000 de copii ucraineni refugiați sunt în România, dar mai puțini de 4.000 sunt înscriși ca elevi sau audienți în școli / Oficial de la București: Guvernul ucrainean nu recunoaște studiile în niciun stat european, lucrăm la rezolvarea situației
• Servicii de sprijin pentru persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități. Procesul de identificare a acestora nu este încă suficient de solid, iar serviciile nu sunt încă suficient de dezvoltate în cadrul sistemului nostru național de protecție.
• Accesul pe piața muncii. Dorința de a intra pe piața muncii a refugiaților ucraineni este în general scăzută din mai multe motive, inclusiv neacceptarea faptului că conflictul s-ar putea prelungi, precum și participarea redusă la cursurile de limba română și de antreprenoriat disponibile, și
  o sensibilizare limitată a comunității pentru a promova oportunitățile de angajare.
• Cazare pe termen scurt. Un număr semnificativ de refugiați continuă să locuiască în „centre” de cazare pe termen scurt, ceea ce împiedică integrarea lor în comunitate, în ciuda disponibilității
  programului de cazare și hrană adoptat de Guvern.

Raportul integral poate fi consultat aici.