Germania se pregătește de război: 80.000 de soldați și 120.000 de rezerviști în plus, achiziții masive de arme și reorganizare: „Până în 2029, vom fi cea mai puternică armată din Europa”

Ministrul Apărării, Boris Pistorius (SPD), a declarat clar la sfârșitul unei conferințe a armatei la Berlin, referindu-se la atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare, că „acestea sunt semne de avertizare. Nu mai sunt scenarii abstracte. Rusia se pregătește pentru un alt război” și „nu este alarmism când spun că modul nostru de viață este în pericol”. 

Într-un mesaj video, cancelarul Merz a subliniat că „nu avem timp de pierdut”, anunțând că „vrem să facem din Bundeswehr cea mai puternică armată convențională din Uniunea Europeană, așa cum se cuvine unei țări de dimensiunea și responsabilitățile noastre”, dar în același timp că „nu navele, nici tancurile, nici avioanele fac țara noastră capabilă să se apere. Mai presus de toate, are nevoie de soldați”. 

Guvernul german intenționează să-și restructureze radical forțele armate. Într-un interviu acordat ZdF, directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, a confirmat, de asemenea, că programele întreprinse de guvern, în ceea ce privește numărul de vehicule și cantitatea de muniție achiziționată, vor conduce Germania la a avea cea mai puternică armată convențională din Europa până în 2029, potrivit Rador Radio România.

Cu toate acestea, problemele legate de recrutare, extinderea capacității de cazare și instruire rămân nerezolvate. La sfârșitul lunii octombrie, Ministerul Apărării a suspendat conversia a 187 de clădiri militare în scopuri civile și a blocat cesionarea altor 13 încă operate de forțele armate; o lege pentru accelerarea implementării infrastructurii ar trebui să elimine procedurile lungi de aprobare și alte obstacole birocratice până la sfârșitul acestui an. 

În ciuda acestor eforturi, noul sistem radio digital de 20 de miliarde de euro pentru forțele armate are probleme serioase de instalare în diverse vehicule, iar software-ul încă nu funcționează corect. S-a apelat la consultanți externi, ceea ce a dus la un cost suplimentar de 156 de milioane de euro, iar un test este programat pentru sfârșitul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Divizia de Intervenție Rapidă 2025 a NATO nu va avea noul sistem până la sfârșitul anului 2027, potrivit ARD.

Armata germană are în prezent 182.357 de soldați activi în uniformă și 81.073 de civili, dar pentru a îndeplini cerințele NATO, a fost stabilit un obiectiv de 260.000 de soldați în uniformă și 200.000 de rezerviști până în 2035. Ministrul Apărării, Boris Pistorius (SPD), intenționează să trimită o scrisoare tuturor militarilor temporari și de carieră, încurajându-i să își prelungească serviciul militar și invitându-i pe foștii soldați să se alăture rezervelor. El dorește să insufle o nouă viață principiului „comandamentului misiunii”: o schimbare de mentalitate, cu mai mult curaj în luarea deciziilor. 

El promite o reorganizare a personalului, o extindere rapidă, o creștere a mobilității armatei și o modernizare completă printr-o serie de reforme până la Paștele viitor: o evaluare a antrenamentului recruților, o strategie pentru rezerve, un „plan de creștere” cu măsuri concrete și cifre pentru trupele active și propuneri pentru restructurarea Oficiului Federal pentru Echipamente, Tehnologia Informației și Sprijin al Forțelor Armate din Koblenz, o abordare a achizițiilor care se concentrează și pe tehnologii inovatoare „care ne vor permite să învingem pe câmpurile de luptă ale viitorului”.

Există încă un dezacord cu privire la noul model de recrutare: unul voluntar, așa cum a fost identificat de ministru, sau o revenire completă la recrutarea obligatorie, așa cum a fost susținută de CDU/CSU și reiterată recent de Thomas Röwekamp (CDU), președintele Comisiei de Apărare a Bundestagului. 

Chiar înainte ca proiectul de lege să fie prezentat Bundestagului, spre supărarea lui Pistorius, parlamentarii conservatori și unii social-democrați au sugerat alternativ tragerea la sorți, dacă numărul de voluntari era insuficient. Inspectorul general al Forțelor Armate, Carsten Breuer, a pledat însă pentru o revenire la recrutarea obligatorie fără tragere la sorți; trebuie să se garanteze că Rusia nu va avea cum să creadă că poate câștiga un război cu NATO; „războiul din Ucraina este profesorul nostru”. Cu toate acestea, reprezentanții tinerilor, precum Daniela Broda, președintele Consiliului Federal German pentru Tineret (DBJR), se opun recrutării. Legea ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026; Bundestagul a avut deja prima lectură, iar o audiere parlamentară cu experți este programată pentru 10 noiembrie.

Rheinmetall a generat deja venituri de aproximativ 9,8 miliarde de euro anul trecut, iar odată cu achiziția din acest an a celor patru șantiere navale Naval Vessels Lürssen (NVL) din Bremen, Wolgast, Hamburg și Wilhelmshaven, care produc și fregate și corvete pentru Marina Germană, a adăugat încă aproximativ 1 miliard de euro. 

Friedrich Lürssen, șeful holdingului companiei de familie cu același nume, a declarat că vânzarea a deschis calea pentru consolidarea industriei germane de apărare. El consideră acest proces necesar și sensibil, având în vedere amenințările sporite. Totodată, Papperger poziționează Rheinmetall alături de Thyssenkrupp Marine Systems (TKMS), producătorul mondial de submarine convenționale, și speră la sinergii între infrastructura NVL și divizia de tancuri.

NATO trebuie, de asemenea, să își consolideze flancul estic, iar Rheinmetall construiește două fabrici în Bulgaria și una în România. Compania tocmai a început construcția unei fabrici de muniții în Lituania. Compania cu sediul la Düsseldorf a devenit un jucător crucial în sectoarele munițiilor și vehiculelor pentru a proteja flancul estic al Alianței. De asemenea, este implicată în producția avionului de luptă american F-35 și produce drone și, în curând, sateliți militari. 

O fabrică de componente auto din Neuss este convertită treptat pentru producție într-o societate mixtă cu compania finlandeză Iceye Space Solutions; Rheinmetall deține o participație de 60%, iar compania finlandeză de 40%. Acest portofoliu excepțional de larg deschide numeroase opțiuni strategice, printre care noi parteneriate europene și alte achiziții. Compania are deja aproximativ 40.000 de angajați, inclusiv aproximativ 2.100 din șantierele navale NVL.

Sursa: IL FATTO QUOTIDIANO / Rador Radio România / Traducerea: Oana Avram