Fumul emis de incendiile de pădure ucide peste 24.000 de americani pe an, arată un studiu de specialitate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Fumul emis de incendiile de pădure a ucis 24.100 de americani pe an între 2006 şi 2020, potrivit unui studiu publicat miercuri, ai cărui autori au subliniat necesitatea unei schimbări urgente a politicilor climatice în Statele Unite, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

„Este un număr foarte mare”, a declarat Min Zhang, autoarea principală a acestui studiu publicat în revista Science Advances şi cercetătoare la Facultatea de Medicină Mount Sinai din New York.

„Este o problemă de sănătate publică foarte îngrijorătoare”, a adăugat ea.

Odată cu încălzirea globală a climei, incendiile de pădure au devenit din ce în ce mai ample, mai îndelungate şi mai frecvente. Efectele cauzate de expunerea prelungită la fum asupra sănătăţii rămân însă puţin cunoscute.

În plus, Donald Trump a abandonat eforturile de luptă împotriva schimbărilor climatice, preferând să susţină strategia contrară, cea bazată pe combustibilii fosili, principalii vinovaţi pentru apariţia fenomenului de încălzire a climei.

Totuşi, guvernul american „ştie ce trebuie să facă pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice: promovarea energiei curate, maşinile electrice, creşterea finanţării pentru cercetare”, a declara Yaguang Wei, profesor-asistent la Facultatea de medicină Mount Sinai din New York.

Iar la nivel local, spune el, autorităţile trebuie să dezvolte în amonte sisteme de alertă pentru a anticipa sosirea fumului toxic şi să instaleze filtre în locuinţe, birouri, şcoli şi spitale.

Creierul este vulnerabil

Pentru acest studiu, cercetătorii au pus la punct o metodă ce permite diferenţierea efectelor cumulative ale particulelor fine emise de către incendii.

Deşi consecinţele grave asupra sănătăţii sunt uşor detectabile, acestea putând să ajungă chiar şi la deces, este mai dificil de definit cauza morţii unei persoane atunci când toxinele rămân multă vreme în organism şi pot să provoace mai târziu boli respiratorii, cardiovasculare şi neurologice.

Cercetătorii au analizat datele anuale despre mortalitate din peste 3.068 de comitate americane, exceptând statele Alaska şi Hawaii, legându-le apoi de imagini din satelit.

Apoi, ei au exclus din analiză factorii externi ce ar fi putut să explice variaţiile aferente ratei mortalităţii.

Rezultatele au arătat o creştere netă a mortalităţii. Patologiile cele mai frecvente în acest studiu au fost demenţa, boala Parkinson şi boli ale sistemului circulator.

„În general, oamenii văd bolile cardiovasculare şi respiratorii cauzate de fumul incendiilor de pădure. Totuşi, noi am descoperit că bolile neurologice erau mai prezente”, a explicat Yaguang Wei. „Creierul nostru pare să fie partea cea mai vulnerabilă”.

Efectele sunt mai pronunţate în zonele rurale, deoarece acestea sunt locurile cele mai apropiate de incendii. În cadrul populaţiei, cei mai tineri sunt şi cei mai afectaţi, probabil pentru că ei petrec mai mult timp în aer liber. Temperaturile scăzute cresc de asemenea rata mortalităţii: oamenii ies mai mult din casă în timpul verilor răcoroase, în timp ce iernile geroase împiedică risipirea fumului, au precizat autorii studiului.

Acest bilanţ de 24.100 de morţi pe an reprezintă mai mult decât dublu în raport cu cele 11.415 de decese estimate anterior, bilanţ publicat în 2024 în revista PNAS.

Dar, potrivit lui Yaguang Wei, acest nou bilanţ este probabil subestimat întrucât analiza la nivelul comitatelor americane nu permite aceeaşi precizie ca o anchetă la nivel de cod poştal sau de cartier.