Fruntași în Europa: 30.000 de români cer anual cetățenia altui stat UE

În anul 2021, statele UE au naturalizat peste 825.000 de noi cetățeni, iar românii sunt de departe pe primul loc în rândul cetățenilor unui stat UE ce solicită cetățenia unui alt stat membru, arată o cercetare realizată de Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Astfel, 29.417 români au obținut în 2021 cetățenia altui stat UE. Cei mai mulți dintre aceștia au primit cetățenie italiană, urmată de cea germană și spaniolă.

În condițiile în care Uniunea Europeană garantează egalitate de drepturi tuturor cetățenilor UE27, această tendință poate fi interpretată de către experții în domeniu ca un vot de neîncredere al emigranților români față de instituțiile statului român și valoarea economică și politică a cetățeniei române, arată analiza Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Aproape 90% dintre noile cetățenii au fost acordate unor persoane provenite din state non-UE, majoritatea cu o situație economică sau politică dificilă, precum Maroc, Siria sau Albania, ce ating împreună aproape 25% dintre noile cetățenii acordate. Al patrulea stat cu cele mai multe cetățenii UE27 este România, cu mult mai mulți solicitanți de cetățenie europeană decât oricare alt stat UE27. Prin comparație, Polonia, un stat cu populație dublă față de România, a avut mai puțin de jumătate de solicitanți de cetățenie a unui alt stat UE27.

Raportat la populația totală, cetățenii români solicită cetățenia unui alt stat al Uniunii Europene la fel de des precum cetățenii Marocului și mult mai des decât cetățenii Turciei, state non-membre ale Uniunii Europene ce traversează momente extrem de dificile politic și economic în ultimii ani.

În comparație, economia României a crescut peste media UE27 în ultimii ani. În ciuda acestui fapt, echivalentul populației unei localități precum Săcele, din județul Brașov, solicită și primesc cetățenia altor state membre în fiecare an.

Cu numai 4% din populația UE27, cetățenii români reprezintă mai mult de 25% dintre cetățenii Uniunii Europene ce solicită cetățenia unui alt stat membru. Țările în care noua cetățenie UE27 este solicitată reflectă numai parțial structura emigrației din România.

Din punct de vedere legal, cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene garantează aceleași drepturi socio-economice precum cetățenia oricărui alt stat UE27. România este un stat membru deplin al Uniunii Europene și, ca atare, cetățenii români beneficiază de toate drepturile prevăzute în tratatele și legislația europeană. Aceste drepturi includ libertatea de circulație și de stabilire, accesul la educație, locuri de muncă, servicii sociale și asistență medicală în toate celelalte state membre ale UE. Din această perspectivă, primirea cetățeniei unui alt stat UE27 are consecințe mai degrabă simbolice.

Cercetătorii în domeniul migrației citați de fundația germană afirmă că o astfel de acțiune arată 1. Dorința cetățenilor români de a se stabili permanent într-un alt stat UE27, fără a mai reveni în România și 2. Lipsa generală de încredere în instituțiile statului de origine și în valoarea cetățeniei române în comparație cu cetățenia unui stat occidental. În aceste circumstanțe, este probabil că cetățenii României se folosesc de obținerea cetățeniei unui alt stat membru al Uniunii Europene ca un vot de blam pentru situația din România.