Fostul șef al serviciilor de informaţii sârbe, pro-Kremlin şi sancţionat de SUA, a fost numit vicepremier

Fostul şef al serviciilor de informaţii sârbe, Aleksandar Vulin, care întreţine legături cu Kremlinul şi este vizat de sancţiuni americane, a fost numit joi vicepremier, informează Agerpres.

Această numire intervine după ce alegerile de la sfârşitul anului trecut au fost urmate de săptămâni de proteste şi de acţiuni în justiţie pentru presupusă fraudă din partea Partidului Progresist Sârb (SNS) al preşedintelui Aleksandar Vucic.

Aleksandar Vulin face parte dintre numeroasele persoane numite săptămâna aceasta în noul guvern de la Belgrad, care numără de asemenea alte personalităţi ultranaţionaliste şi proruse.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Guvernul va fi condus de prim-ministrul Milos Vucevic, un aliat de lungă dată a lui Vucic şi fost ministru al apărării.

Componenţa guvernului a fost aprobată cu 152 de voturi din totalul celor 250 din Parlamentul sârb, în timpul unei sesiuni parlamentare care a început miercuri.

În faţa presiunii din partea SUA, Vulin demisionase în noiembrie din funcţia sa de şef al serviciilor de informaţii. „SUA şi UE cer capul meu pentru a nu impune sancţiuni Serbiei”, afirmase el într-un comunicat la scurt timp după demisia sa.

Aleksandar Vulin este de multă vreme un apărător al „lumii sârbe”, adică a unei uniuni a sârbilor ce trăiesc în diferite ţări, ceea ce, potrivit detractorilor săi, reflectă ideea unei „lumi ruse” apărate de Moscova.

Serbia este din 2012 candidată la aderare la UE, însă ea depinde pentru nevoile sale energetice aproape integral de gazul rusesc.

Această ţară s-a abătut adesea de la linia politică externă a Bruxellesului, cum s-a întâmplat recent, când Belgradul a refuzat să sancţioneze Kremlinul după declanşarea invaziei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, ea a condamnat agresiunea rusă la Naţiunile Unite.