Fostul procuror Mircea Negulescu, zis Portocală, a fost eliberat din arest preventiv și pus sub control judiciar de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia este definitivă

Fostul procuror de la Direcția Națională Anticorupție Ploiești Mircea Negulescu a fost eliberat, joi, din arest preventiv și plasat sub măsura controlului judiciar pentru următoarele 2 luni, după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Negulescu a cerut înlocuirea arestului cu o altă măsură, în primă instanță solicitarea fiindu-i respinsă, iar în urma contestației, i s-a admis.

Fostul procuror Alfred Savu, cercetat sub control judiciar și el în acest caz, a rămas fără măsură.

Decizia a fost luată de judecătorii Oana Burnel și Ionuț Matei și este definitivă. De-a lungul timpului, Matei a făcut parte din completurile care i-au condamnat pe George Becali, Adrian Năstase sau Monica Iacob Ridzi.

Minuta Instanței Supreme:

”Admite contestația formulată de inculpatul Negulescu Mircea împotriva încheierii nr. 289 din data de 4 august 2020, pronun?ată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 2032/1/2020. Desfiinţează încheierea atacată şi rejudecând: În baza art. 242 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 215 din Codul de procedură penală, înlocuieşte măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul Negulescu Mircea prin încheierea nr. 24/C din 23 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 1867/1/2020, cu măsura controlului pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 13 august 2020 până la data de 11 octombrie 2020, inclusiv. În temeiul art.215 alin.1 şi alin.2 lit.a şi d Cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: – să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; – să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; – să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; – să nu depăşească limita teritorială a României fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia; – să nu se apropie de inculpaţii Savu Alfred Virgil şi Iordache Mihai Iuliano, de persoanele vătămate Savu Daniel, Ponta Victor Viorel, Ghiţă Sebastian-Aurelian, Chirilă Sorin Adrian, Iordăchescu Ionuţ Alexandru şi de martorii Stroie Cecilia Cristina, Bănică Monica Gabriela, Cosma Vlad Alexandru, Păvăleanu Marcel Cristian, Alexe Răzvan, Biziniche Gheorghe, Stoica Vlad Ştefan şi Cosma Mircea şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale. În temeiul art. 215 alin. 3 şi 7 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului Negulescu Mircea de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 2/U emis la data de 23 iulie 2020 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţie penală, dacă nu este arestat sau reţinut în altă cauză. În temeiul art. 215 alin. 4 Cod procedură penală, desemnează ca organ de supraveghere a respectării obligaţiilor impuse inculpatului Negulescu Mircea pe durata controlului judiciar Poliţia municipiului Ploieşti. Dispune emiterea adreselor prevăzute de art.215 alin.5 Cod procedură penală. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul – inculpat, în cuantum de 313 lei, se plătește din fondul Ministerului Justi?iei. Definitivă. Pronun?ată în cameră de consiliu, astăzi, 13 august 2020.”

Mircea Negulescu, zis și Portocală, a fost arestat preventiv în legătură cu instrumentarea dosarului Tony Blair, în care sunt cercetați Victor Ponta și Sebastian Ghiță.

Potrivit comunicatului Secției Speciale, lui Negulescu i se impută infracțiuni de:

– cercetare abuzivă prev. de art. 280 alin. 1 și 2 Cod penal (6 infracțiuni),

– represiune nedreaptă prev. de art. 283 alin. 1 Cod penal (4 infracțiuni),

– instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participației improprii prev. de art. 47 Cod penal în ref. la art. 283 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal,

– influențarea declarațiilor prev. de art. 272 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal,

– inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării și în modalitatea participației improprii prev. de art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 1 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal,

– inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării și în modalitatea participației improprii prev. de art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal,

– fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal (12 infracțiuni) în cond. art. 38 alin. 1 Cod penal,

– abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal (4 infracțiuni) și

– constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 și 3 Cod penal.”

În același cazz, este cercetat și un fost ofițer de poliție judiciară pentru complicitate la cercetare abuzivă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 280 alin. 1 și 2 Cod penal (6 infracțiuni), complicitate la represiune nedreaptă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal (4 infracțiuni), complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participației improprii prev. de art. 48 Cod penal în ref. la art. 47 Cod penal în ref. la art. 283 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal, complicitate la influențarea declarațiilor prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 272 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal, complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării și în modalitatea participației improprii prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 1 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării și în modalitatea participației improprii prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal (10 infracțiuni) în cond. art. 38 alin. 1 Cod penal, complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal (4 infracțiuni), constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 și 3 Cod penal.

„În fapt, primul inculpat, în calitate de procuror de caz la DNA – ST Ploiești, cu ajutorul celui de al doilea inculpat, ofițer de poliție judiciară, ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare și a întregului material probator administrat în două dosare aflate în instrumentarea DNA – ST Ploiești, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de 4 persoane precum și măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar față de 3 persoane, despre care cunoștea că sunt nevinovate, și ar fi determinat judecătorul de drepturi și libertăți să dispună, fără vinovăție, arestarea preventivă a unei persoane în baza materialului probator plăsmuit”, arată procurorii Secției de investigare a magistraților în comunicat.

„Totodată, ar fi determinat 4 persoane, prin corupere, prin constrângere sau prin alte fapte cu efect vădit intimidant, să dea declarații mincinoase în cele două dosare instrumentate, ar fi determinat 3 persoane să formuleze, ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, denunțuri cu privire la existența unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, ar fi procedat la falsificarea denunțurilor și a declarațiilor acestor persoane prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, precum și la clasificarea denunțurilor ticluite în numele a doi dintre denunțători”, mai arată Secția specială.

Toate aceste fapte – spune SIIJ – „ar fi fost săvârșite în cadrul unui grup infracțional organizat în scopul ticluirii celor două dosare ale DNA – ST Ploiești pentru învinuirea pe nedrept a unor persoane, deși cunoșteau că acestea sunt nevinovate”.

Sursa foto: Inquam Photos/ Alexandru Bușcă