G4Media.ro

Fostul preşedinte peruan Alberto Fujimori a murit la 86 de ani

Photo by Renato PAJUELO / AFP

Fostul preşedinte peruan Alberto Fujimori a murit la 86 de ani

Alberto Fujimori, care a condus Peru cu o mână de fier din 1990 până în 2000 şi şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii în închisoare pentru corupţie şi crime împotriva umanităţii, a murit miercuri, la Lima, lângă familia sa, la vârsta de 86 de ani, relatează AFP, citată de Agerpres.

„După o lungă luptă cu cancerul, tatăl nostru, Alberto Fujimori, tocmai a plecat să-l întâlnească pe Domnul. Cerem celor care l-au iubit să ne însoţească în rugăciune pentru odihna veşnică a sufletului său. Mulţumim pentru tot, tată!”, au anunţat copiii săi, Keiko, Hiro, Sachie şi Kenji Fujimori.

Preşedinţia Republicii Peru a confirmat „vestea tristă”, prezentând „sincere condoleanţe familiei”. „Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace”, se încheie comunicatul prezidenţial.

„Ne vom coordona cu familia pentru a le cunoaşte dorinţele cu privire la funeraliile fostului preşedinte”, a indicat şeful cabinetului ministerial.

Fostul lider, născut în Japonia, a fost eliberat în decembrie la ordinul Curţii Constituţionale „din motive umanitare”, în pofida opoziţiei justiţiei inter-americane, după ce a petrecut 16 ani într-o închisoare din estul Limei.

Acolo ispăşea o pedeapsă de 25 de ani pentru crime împotriva umanităţii, în special pentru două masacre de civili comise de un escadron al armatei în cadrul luptei împotriva gherilei maoiste din Sendero Luminoso (Calea Luminoasă) la începutul anilor 1990.

Fostul preşedinte supranumit „El Chino” (Chinezul), care a divizat profund ţara, a fost internat în spital de mai multe ori în ultimii ani. A fost diagnosticat cu o tumoare malignă în luna mai la limbă, unde avea o leziune canceroasă de mai bine de 27 de ani. În 2018, Fujimori a făcut public un diagnostic de tumoră pulmonară.

Starea lui de sănătate s-a deteriorat rapid în ultimele zile, după ce în august finalizase radioterapia la nivelul gurii, au indicat pentru AFP surse apropiate familiei.

Un preot catolic a sosit miercuri după-amiază la locuinţa sa din cartierul San Borja la Lima, unde locuia cu fiica sa cea mare, Keiko Fujimori.

Fujimori a fost văzut ultima dată în public pe 5 septembrie, părăsind o clinică din cartierul Miraflores, unde a fost supus unei tomografii, după cum a dezvăluit el însuşi.

Adept al neoliberalismului, Alberto Fujimori a fost un „precursor în America Latină al unui stil de politică”, a declarat pentru AFP analistul politic Augusto Alvarez. Potrivit acestuia, fostul preşedinte, care a apărut pe scena publică cu o neaşteptată victorie electorală împotriva scriitorului Mario Vargas Llosa, viitor laureat al Premiului Nobel pentru literatură, a promovat un model „autoritar şi populist” care a fost reprodus în multe alte ţări, atât de mişcări de stânga, cât şi de dreapta.

Fostul preşedinte lasă în urmă în ţară o imagine contrastantă. Pentru unii, el este omul care a impulsionat creşterea economică a ţării prin politicile sale ultraliberale şi a luptat cu succes împotriva gherilelor din Calea Luminoasă (maoistă) şi Mişcarea Revoluţionară Tupac Amaru (guevaristă).

Alţii îşi amintesc în special de scandalurile de corupţie şi de metodele sale autoritare care i-au adus condamnarea.

Fiica sa Keiko Fujimori a preluat torţa politică, dar a eşuat de trei ori în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Pe 14 iulie, lidera principalului partid de dreapta al ţării a anunţat că tatăl ei va candida la alegerile prezidenţiale din 2026, neştiind dacă ea va putea participa deoarece, urmărită penal pentru spălare de bani, Parchetul a cerut 30 de ani de închisoare împotriva sa.

La începutul lui august, Peru a aprobat o lege declarând prescrise crimele împotriva umanităţii comise înainte de 2002 de care ar fi putut beneficia Alberto Fujimori.

Aprobată în ciuda unei rezoluţii a Curţii Inter-Americane a Drepturilor Omului la mijlocul lui iunie reclamând suspendarea procesului legislativ, de aceasta vor beneficia sute de alţi ofiţeri acuzaţi de abuzuri în timpul conflictului intern din anii 1980 şi 1990 care a făcut aproximativ 69.000 de morţi şi 21.000 de dispăruţi.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează