Fost judecător al Tribunalului UE, despre boicotul judecătorilor CCR care au blocat ședința privind reforma pensiilor: Neprezentarea la deliberare echivalează cu autodemisia. Cei patru judecători CCR „nu mai pot vota”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Profesorul Valerius M. Ciucă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și fost judecător al Tribunalul Uniunii Europene, afirmă că cei patru judecători ai Curtea Constituțională a României care au părăsit ședința de duminică, blocând deliberarea asupra reformei pensiilor magistraților, reprezintă o încălcare gravă a regulilor fundamentale ale oricărui proces și este „echivalentă cu autodemisia”.

„Dacă, în deliberare, un judecător nu se prezintă, el este considerat demis automat. Nici moartea nu reprezintă cauză de non-deliberare. Deliberările amânate cer redeschidere de dezbateri obligatorii. Procesul nu este un izvor de misterii, ci un dialog juridic legitim”, afirmă profesorul.

Potrivit acestuia, cei patru judecători au încălcat o regulă esențială a procedurii judiciare – aceea că incidentele procesuale nu pot fi soluționate fără participarea părților – și se află „în afara ordinii constituționale și a normelor universale”.

„Neprezentarea în deliberare, în orice ordin jurisdicțional, este echivalentă cu autodemisia.

Pe cale de consecință. Cei patru nu mai pot vota nimic în mod valid în cadrul CCR. S-au auto-demis!!! Et punctum.”, a scris Ciucă, calificând gestul drept o „dezerțiune instituțională”.

El mai afirmă că dizidența sau opinia separată sunt legitime într-o instanță, însă „niciodată dezerțiunea”, pe care o compară cu trădarea în cazul comandanților militari. „Un judecător care neagă deliberării, momentul suprem al oricărei judecăți, valoarea-i ontologică, de formatoare de drept, își pierde, ipso facto, această nobilă calitate. ”, susține profesorul.

Și alți juriști au reacționat critic. Fostul judecător Cristi Danileț a comentat că „cultura juridică și responsabilitatea publică lipsesc multor juriști”, iar „onoarea și datoria profesională sunt sintagme necunoscute multora”.

Postarea și comentariile care o însoțesc: Facebook-Valerius M. Ciucă

Context

Curtea Constituţională a Românei reia luni, începând cu ora 10:00, dezbaterile asupra sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.

Decizia în acest caz a fost amânată de două ori, ultima oară, duminică.

Patru judecători ai Curtea Constituțională a României propuși de Partidul Social Democrat au boicotat ședința de duminică dedicată reformei pensiilor speciale ale magistraților, împiedicând asigurarea cvorumului necesar pentru luarea unei decizii. Potrivit unor surse politice citate de G4Media, aceștia au încercat, în cursul zilei de duminică, stabilirea unui nou termen de judecată după 15 ianuarie.

Cei patru judecători propuși de PSD sunt Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.

Potrivit informațiilor G4Media, motivul pentru care aceștia doresc amânarea unei decizii este lipsa unei majorități necesare pentru a bloca reforma. Strategia ar fi una de tergiversare, în speranța că Executivul va cădea în această iarnă sau că raportul de forțe din interiorul Curții se va schimba, astfel încât să poată fi refăcută o majoritate de cinci judecători.

Boicotul ședinței de duminică este considerat un gest fără precedent, fiind pentru prima dată când judecători ai CCR părăsesc deliberat sala pentru a împiedica întrunirea cvorumului minim de șase judecători din totalul de nouă.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

Judecătorii de la Instanţa supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii şi procurorii.

Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

Potrivit unui comunicat al Instanţei supreme, legea discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.

„Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanţa supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).

În plus, susţin ei, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, arată ICCJ.