Flancul estic al Europei se organizează în fața amenințării ruse

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației franceze Les Echos, via Rador: Liderii a opt țări din Uniunea Europeană s-au reunit marți la Helsinki, în Finlanda, într-un format inedit. Acest Eastern Flank Summit a reunit Suedia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România și Bulgaria. Sunt state care împart o frontieră maritimă și terestră cu Rusia. Obiectivul lor este să își coordoneze eforturile de apărare și să influențeze politica europeană.

„Consolidarea apărării europene nu se va realiza dacă noi, țările de la frontiera estică, nu ne facem auzite și nu ne prezentăm realitatea”, a declarat în deschidere premierul finlandez și gazda summitului, Petteri Orpo. „În sfârșit, Europa înțelege că apărarea frontierei noastre este o provocare comună”, a salutat la rândul său omologul său polonez, Donald Tusk.

Amenințarea, în pofida păcii

Întâlnirea a avut loc cu două zile înaintea unei reuniuni a Consiliului European la Bruxelles, unde blocul comunitar va încerca să își promoveze pozițiile. Țările flancului estic speră să își convingă omologii europeni să le sprijine financiar în consolidarea capacităților lor de apărare.

În contextul negocierilor cruciale privind viitorul Ucrainei, cele opt state și-au reafirmat sprijinul pentru Kiev. Totuși, chiar și în cazul unui armistițiu, amenințarea rusă va persista, au avertizat ele. „Rusia nu dorește pacea și va rămâne o amenințare astăzi, mâine și într-un viitor apropiat”, a apreciat Petteri Orpo.

„Rusia impune europenilor o confruntare de lungă durată”

În declarația lor comună, grupul amintește că este supus în mod regulat unor atacuri hibride din partea Moscovei și a aliaților săi. Lista este deja lungă. Doar în ultima lună, serviciile de securitate ruse au fost acuzate că au coordonat un atac terorist asupra căilor ferate din Polonia, iar Lituania a declarat stare de urgență din cauza survolării frecvente a spațiului său aerian de către baloane belaruse.

Subliniind necesitatea unui efort colectiv, liderii blocului au cerut, așadar, unirea forțelor, în special în cadrul Eastern Flank Watch. Acest proiect european de coordonare a apărării terestre, navale, aeriene, cibernetice și chiar spațiale a fost plasat sub egida Poloniei și a Finlandei. Prin urmare, acest summit ar putea fi primul dintr-o serie lungă. „Vom reutiliza acest format pentru a ne coordona eforturile de apărare și pentru a ne asigura că aceste priorități sunt recunoscute la nivel european”, a anunțat Evika Silina, prim-ministra Letoniei.

„Vom organiza și alte întâlniri mai operaționale la nivelul ministerelor apărării”, a precizat, de asemenea, președintele României, Nicușor Dan. Liderul acestei țări riverane Mării Negre, ales după un scrutin care a trebuit reluat de la zero în urma acuzațiilor de ingerință rusă, a insistat ca ajutorul să fie echilibrat „între nordul și sudul flancului estic”. Ucraina ar putea fi, de asemenea, inclusă pe termen lung în acest dispozitiv de securitate.

În cadrul acestui nou bloc, regiunea baltică este, pentru moment, cel mai bine integrată. Cele trei țări baltice împărtășesc proiectul unei linii de apărare comune: Baltic Defense Line, o rețea complexă de tranșee și buncăre. În plus, Polonia s-a apropiat de țările scandinave, în special prin decizia recentă de a încredința Suediei producția viitoarelor sale submarine. O alegere interpretată pe scară largă ca un semnal al dorinței Varșoviei de a consolida cooperarea regională.

NATO și absenții

Aceste sinergii ar trebui să funcționeze și în cadrul NATO, din care toate aceste țări fac parte după aderarea, anul trecut, a Suediei și Finlandei. Grupul a cerut respectarea obiectivului de 5 % din PIB pentru cheltuielile militare anuale, stabilit de Alianță în acest an. Polonia și țările baltice ar urma deja să atingă acest prag sau să se apropie de el până în 2026.

Au fost invitate țările care împart o frontieră maritimă și terestră cu Rusia. O definiție precisă care nu împiedică observarea absenților: Ungaria și Slovacia. Aceste state din Europa Centrală sunt conduse de guverne care nu acordă o mare importanță amenințării ruse. Acesta este și cazul Republicii Cehe, după revenirea la putere, la Praga, a miliardarului populist Andrej Babiš. Rămâne de văzut dacă acestea vor rămâne mult timp marginalizate față de reuniunile acestor noi „Opt de la Helsinki”.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru