G4Media.ro

Financial Times: Din tragedia Ucrainei ia naștere o nouă Europă

Sursa foto: Consiliul European

Financial Times: Din tragedia Ucrainei ia naștere o nouă Europă

Articol The Financial Times, preluat de Rador:

Cine s-ar fi putut gândi fie și numai cu o lună în urmă că UE, o organizație într-atât de greoaie încât Regatul Unit a optat s-o părăsească, va fi văzută drept refugiul desăvârșit de către țări disperate după securitate?

La mai puțin de o săptămână după invadarea Ucrainei de către Rusia, guvernul ucrainean, urmat apoi de cele ale Moldovei și Georgiei, a depus în regim de urgență cerere de aderare la UE, dorind să adere printr-o procedură accelerată care nici nu există. Franța – membru fondator al UE și recunoscută pentru reticența ei față de extinderea blocului – este acum de acord că trebuie găsită o cale pentru a fi „ancorate în Europa” țările cele mai expuse amenințării rusești, după cum s-a exprimat săptămâna trecută un reprezentant al președinției. Acele țări sunt Moldova și Georgia, dar și cele din Balcanii Occidentali, unde influența Rusiei ia amploare.

Întrebată acum o săptămână despre cererea Kievului de aderare, Ursula von der Leyen a răspuns spontan că locul ucrainenilor „e alături de noi”. Demnitarii germani și francezi ar putea crede că președinta Comisiei Europene s-a lăsat purtată de val, însă răspunsul ei reflectă un nou sentiment de responsabilitate apărut și la alți europeni. Oricum se va încheia acest război, Europa a fost deja transformată profund.

Jean Monnet, unul dintre părinții fondatori ai UE, spunea că Europa „va fi făurită prin intermediul crizelor”. Acum se dovedește încă o dată că a avut dreptate. A fost nevoie de pandemie pentru ca UE să facă pasul gigantic de a-și finanța un enorm plan de redresare prin datorii comune. Acum, un război apărut pe continent a determinat UE să decidă – în decursul unui singur weekend – să finanțeze livrări de armament din partea statelor membre către o țară din afara Uniunii, transformând astfel o organizație economică și politică într-un furnizor de securitate.

Cancelarul Olaf Scholz, la acea vreme ministrul de finanțe al Germaniei, a calificat fondul UE de redresare convenit în mai 2020 „un moment hamiltonian” pentru Europa, referindu-se la Alexander Hamilton, care a decis ca guvernul federal să susțină datoriile contractate de statele americane la sfârșitul secolului 18 în vederea finanțării războiului de independență. Săptămâna aceasta s-ar putea să vedem un al doilea moment de acest fel, când liderii UE se vor întruni la Versailles pentru a discuta noi instrumente comune pentru protejarea cetățenilor de război și alte amenințării viitoare.

Președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a UE, vede această transformare ca pe o validare a cruciadei sale în favoarea suveranității strategice. El va profita fără îndoială de ocazie pentru a avansa și mai mult în această privință, mai cu seamă în domeniile militar și energetic. Rolul său de om de stat în această criză îi va îmbunătăți totodată șansele de a fi reales luna viitoare. Acum el are și un aliat puternic, Germania, care mulțumită lui Vladimir Putin a trecut acum prin propria sa revoluție, fie ea și tardivă. Germania a pus capăt brusc celor 30 de ani de delăsare în privința Rusiei post-sovietice. A suspendat aprobarea gazoductului Nord Stream 2, trimite echipamente militare Ucrainei și a înființat un fond de 100 de miliarde de euro pentru investiții militare.

În ultimele două zile, atât Macron cât și Scholz au vorbit despre o „nouă eră” în Europa. În timp ce la Bruxelles și Berlin se prăbușeau tabuuri, sondajele de opinie indicau momente de cotitură și la Helsinki și Stockholm, cu majorități în favoarea aderării la NATO. În această nouă eră statele foste comuniste precum Polonia, țările baltice și România – care au aderat la UE în secolul 21, dar se află acum în prima linie a războiului – vor avea un cuvânt mai greu de spus în politica UE. La rândul lor, aceste țări care până acum s-au concentrat mai degrabă pe NATO ar trebui să-și îndrepte atenția către consolidarea UE.

Pe de altă parte, liderii UE vor trebui să-și pună o serie de întrebări dificile. Cum au putut evalua într-atât de incorect intențiile lui Putin? Cum de s-au mulțumit doar cu un acord de încetare a focului negociat în pripă de președintele francez Nicolas Sarkozy atunci când Rusia a invadat Georgia în 2008, pentru ca mai apoi să nu tragă Moscova la răspundere pentru violarea termenilor lui? De ce nu au reacționat mai în forță în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, a intervenit în Donbas și a asigurat racheta care a doborât avionul malaez?

Și mai sunt și alte scăpări: Angela Merkel rezistând cu obstinație presiunii europene și americane pentru a renunța la Nord Stream 2; Macron amăgindu-se că șarmul său va fi suficient pentru a negocia cu Putin o nouă ordine europeană de securitate; europenii continentali respingând drept prea alarmiste avertismentele serviciilor secrete americane și britanice în privința pregătirilor de invazie ale Rusiei.

Să fi fost negarea evidenței? Să fi fost conciliatorismul, acea boală europeană de secol 20? Să fi fost un fals sentiment de securitate? Să fi fost pura imposibilitate de a concepe un război aici, întrucât noi am construit UE tocmai pentru a ne asigura că pe continentul nostru nu va mai reveni niciodată un război în toată puterea cuvântului? Întrebări care nu au început încă să fie puse cu adevărat. Însă acum, când o nouă Europă ia naștere din tragedia Ucrainei, aceste întrebări vor necesita un răspuns.

Articol de Sylvie Kauffmann (directoare editorială și editorialistă la Le Monde) / Traducere Rador: Andrei Suba / Sursa foto: Consiliul European

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

13 comentarii

  1. Avion, cu motor,
    Ia-mă şi pe mine-n zbor
    Să mă fac aviator!
    -Nu te iau, că eşti mic
    Şi te cheamă Polonic!

  2. Nu intelegem noi muritorii de rand jocurile astea la nivel inalt dar atat cat ne duce si pe noi mintea zicem ca e o tampenie aderarea acestor tari in maniera asta. Cum sa tragi dupa tine niste tari cu profunde probleme de securitate? Cum sa primesti Ucraina de ex in contextul actual cand armata rusa e pe acel teritoriu? Sa ne lamureasca si pe noi oficialii cum vor face asta macar asa schematizat. Ca asa vorbe goale ca sa auda Kievul ce vrea sa auda e usor.

    • @PeNeLeu.
      Unora poti sa le explici, desenezi, silabisesti, ca tot nu inteleg.

  3. F bun articol.
    Da, Europa s-a format si transformat datorita crizelor si tragediilor care s-au abatut asupra vechiului continent. Se pare ca in vreme de pace si prosperitate ne odihnim pe un platou si suntem preocupati sa ne legam de maini si picioare.
    Dar in continuare Europa este vie, s-a transformat in cateva zile cat n-a reusit s-o faca in zeci de ani. Si trebuie sa mearga pana la capat, de aceasta data.
    Si centrul de greutate se schimba incet; sa ne amintim pozitia dura a Poloniei la inceputul conflictului, atacurile asupra Germaniei, contactele diplomatice intense a celor din grupul B9.

  4. Daca nu se intampla nenorocirea din Ucraina,toate „regimurile”de la conducerea tuturor tarilor din lumea asa zisa libera, care au luat masuri draconice in timpul pandemiei „zburau” ,consecinta fiind revenirea la putere a Nationalistilor si infrangerea Globalistilor in demersul meschin de a stapani Planeta.
    Razboiul din Ucraina ,este tot o forma de” Globalizare” ,prin crearea de conditii noi de inavutire a celor putini si foarte bogati ai lumii si nu INTAMPLATOARE IN PARTEA CRESTIN ORTODOXA ,CEA MAI PUTIN „CONTROLATA” ,CEA CARE SA IMPOTRIVIT CEL MAI TARE DICTATURII SANITARE MONDIALE .
    Daca vom mai exista(pericolul nuclear) ,poate ca in viitor vom afla daca Putin a facut parte din aceasta „matrice” sau a fost „ajutat ” sa porneasca acest razboi impotriva proprilor FRATI ORTODOCSI.Oricum nici una din variante nu il absolva de vreo vina.
    Urmeaza DIGITALIZAREA , MONEDA VIRTUALA SI INGENUNCHEREA DEFINITIVA A LUMII.
    (Stiu teoria conspiratiei,Putinist…tralala…)

    • Stai să înțeleg și eu. Deci Putin îi ajută acum pe globaliști să rămână la putere? Poporul rus știe asta? ))

  5. Noua Europa să fie atentă la celălalt pui de șarpe ce (inca)il ține la piept:China.O să se facă mare(mai ,decat este..) si o să se transforme si el in balaur.Oligarhii europeni să își întoarcă fabricile in Europa(fără frică că vor pierde.Vor castiga mai puțin, doar..) ,în țările mici si sărace, să le dezvolte pe ele si nu pe viitori oligarhi bulgari,români, sârbi etc,să creeze o forță militară Europeană care sa poată interveni in orice posibil conflict in Europa sau in afara ei.
    Urmează Taiwan cu peron pe stânga..

  6. Este vorba despre oportunismul european si nimic mai mult. Chiar si asa, avand aceste sanctiuni puse Rusiei din partea UE, nu sunt convins ca liderii europeni nu vor abandona statele estice intr-o zi, preferand sa nu se implice intr-un razboi care nu „este al lor”. Europa este inca divizata in interior, iar increderea in acesti lideri nu poate fi prea mare pana cand nu vedem o decuplare energetica totala de Rusia. Atata timp cat Germania afirma ca nu va renunta la gazele rusesti, pentru ca va ramane pe intuneric, nu putem vorbi de incredere si unitate europeana. Solutii se gasesc, insa aici este vorba despre vointa si doleantele mediilor de afaceri europene in raport cu Rusia.

  7. Este vorba despre oportunismul european si nimic mai mult. Chiar si asa, avand aceste sanctiuni puse Rusiei din partea UE, nu sunt convins ca liderii europeni nu vor abandona statele estice intr-o zi, preferand sa nu se implice intr-un razboi care nu „este al lor”. Europa este inca divizata in interior, iar increderea in acesti lideri nu poate fi prea mare pana cand nu vedem o decuplare energetica totala de Rusia. Atata timp cat Germania afirma ca nu va renunta la gazele rusesti, pentru ca va „ramane pe intuneric”, nu putem vorbi de incredere si unitate europeana. Solutii se gasesc, insa aici este vorba despre vointa si doleantele mediilor de afaceri europene in raport cu Rusia.

  8. Deci in opinia „elitei” europene, raketii ukrainieni sint mult mai bine vazuti si bine veniti in comunitatea vest europeana decit noi !
    Ce mizerabili pot fi !
    Pe noi, ne tin la usa Schengen pe motiv ca nu sintem un stat de drept .
    In viziunea lor, Ukraina este un stat de drept, cu toti miliardarii mafioti si coruptia la nivel statal, cu tot traficul ilegal de tigari, cu toate ca ei nu recunosc ca au minoritati, etc etc.
    Daca nu era conflictul cald cu rusii, Ukraina era primita si in Schengen in fata noastra.
    Pe noi ca sa ne primeasca in NATO, ne-au conditionat sa semnam tratate de bunavecinatate cu toate tarile, ca vezi doamne asa prezentam siguranta…!
    Asa am semnat tratatul cu Ukraina prin care am cedat o mare parte din platoul Marii Negre, sub care zac zacamintele de petrol si gaze.
    Pe ukrainieni i-au invitat sa intre in NATO stiind ca granitele lor sint total nesigure, fara sa le ceara nici un tratat de bunavecinatate…
    Astia sint corecti?
    Astia ne dau noua lectii despre statul de drept ?