EXPLICATIV Ce înseamnă reforma pensiilor speciale ale magistraților: La cât crește vârsta de pensionare și cu cât se reduce cuantumul pensiei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ce înseamnă reforma pensiilor speciale ale magistraților, pe scurt: Creșterea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiei. Proiectul legii privind pensiile magistraților a fost pus în transparență decizională în 19 noiembrie 2025 și asumat de Executivul condus de Ilie Bolojan în 2 decembrie. Potrivit proiectului, pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net, iar vârsta de pensionare a magistraților va crește la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de 15 ani.

Detaliat, conform Economedia, reforma pe care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea la finalul anului trecut, Guvernul a modificat următoarele:

• cuantumul viitoarelor pensii ale magistraților – scade de la 80% din salariul brut la 70% din ultimul salariu net;
• cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate;
• perioada de tranziție a crescut însă de la 10 la 15 ani. Ceea ce înseamnă că abia peste 15 ani magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani;
• în fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani;
• magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public.

Curtea Constituțională a amânat de cinci ori o decizie pe declararea legii ca fiind constituțională sau nu. Atât premierul Ilie Bolojan, cât și președintele Nicușor Dan au criticat tergiversarea unei sentințe la CCR în privința reformei pensiilor speciale ale judecătorilor.

Premierul Bolojan a explicat public în mai multe rânduri că nu este normal ca o persoană să se poată pensiona la 48-50 de ani, în deplinătatea capacității de muncă, la apogeul experienței, ori ca o pensie să aibă cuantumul ultimului salariu sau mai mare:

• „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzele de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional”, arăta Bolojan la finalul anului trecut.

Jurnalistul Liviu Avram a arătat în 20 noiembrie 2025 cum Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat în primăvara lui 2025 o hotărâre care avea darul să clarifice raportul dintre conceptul e independență a Justiției și nivelul de remunerare a magistraților pe care o țară îl practică – atât în ceea ce privește salariile, cât și pensiile.

Decizia este cu atât mai importantă pentru România cu cât această dilemă a declanșat un veritabil război între Guvernul României și reprezentanții puterii judecătorești: Guvernul intenționează să reducă pensiile de serviciu ale magistraților, iar magistrații susțin că această măsură subminează independența Justiției. Citește aici decizia CJUE care a decis că salariile și pensiile magistraților trebuie să fie mari, dar corelate cu salariul mediu din România.

știre în curs de actualizare