Expert CEPA, despre drona rusească prăbușită la Galați: Pentru România, pragul de amenințare a fost depășit

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Între o dronă rusească scăpată de sub control din cauza războiului electronic și una direcționată deliberat nu există nicio diferență reală când vine vorba de apărarea spațiului aerian, iar pentru România și NATO “pragul de amenințare este deja depășit,” afirmă Federico Borsari, expert în cadrul Centrului pentru Analiza Politicii Europene (CEPA) de la Washington. Într-o declarație pentru G4Media privind incidentele recente, acesta explică faptul că bruiajul și inducerea în eroare (spoofing-ul) operate de forțele ucrainene pot devia dronele de atac rusești cu câțiva kilometri de la traiectorie, trimițându-le în derivă peste graniță. Chiar dacă o provocare intenționată a Moscovei pentru a testa reacția NATO rămâne mai puțin probabilă, Borsari subliniază că potențialul de distrugere este identic, ceea ce justifică pe deplin ridicarea de la sol a avioanelor de vânătoare și alertarea maximă a apărării aeriene române.

 Contextul

O dronă de atac de proveniență rusească s-a prăbușit și a explodat pe un bloc de locuințe din municipiul Galați în noaptea de joi spre vineri. Incidentul a provocat rănirea a două persoane, a cauzat pagube materiale însemnate și a declanșat o reacție politică și militară imediată la București și Kiev, repunând în discuție vulnerabilitatea spațiului aerian de la granița estică a NATO. 

Incidentul de o gravitate extremă a avut loc pe fondul unui atac masiv lansat de forțele ruse asupra infrastructurii ucrainene din proximitatea Dunării. În cursul nopții, locuitorii din Galați au fost alertați prin mesaje RO-ALERT care avertizau asupra riscului căderii unor obiecte din spațiul aerian, solicitându-le cetățenilor să ia măsuri de protecție și să se adăpostească în beciuri sau în zone sigure ale locuințelor.

Drona de atac rusească a pătruns în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit direct peste un bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie puternică, ce a provocat distrugeri la nivelul structurii exterioare a clădirii, a spart ferestrele imobilului și a avariat mai multe autoturisme parcate în perimetrul rezidențial. Echipele de intervenție ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) și forțele de ordine au izolat imediat zona pentru a permite geniștilor și anchetatorilor militari să colecteze fragmentele aparatului și să verifice dacă mai existau elemente de muniție neexplodată.

În urma prăbușirii aparatului de zbor la Galați, autoritățile au demarat o investigație de urgență la fața locului pentru strângerea probelor. Nicușor Dan a prezentat public dovezi fotografice detaliate care atestă că aparatul prăbușit este o dronă de producție rusească de tip Geran-2, infirmând narațiunile pro-ruse care afirmau că aparatul fără pilot era ucrainean. 

Din imagini se pot observa clar elemente de fuzelaj, componente electronice specifice și resturi ale motorului termic cu elice care echipează aceste platforme de atac. Rezultatele finale ale anchetei tehnice, împreună cu resturile fizice recuperate, urmează să fie comunicate oficial aliaților internaționali și structurilor competente din cadrul NATO, a spus liderul de la Cotroceni.

Vineri, la câteva ore după incident, ministrul Radu Miruță a dezvăluit că Ministerul Apărării Naționale (MApN) a solicitat oficial partenerilor din NATO, încă din luna februarie, alocarea de capabilități suplimentare anti-drone pentru securizarea teritoriului național. Armata Română a activat procedurile de urgență în momentul detectării pericolului, ridicând de la sol avioane de vânătoare și punând sistemele de apărare aeriană în alertă maximă.

Un prag depășit

Cum explică însă specialiștii militari apariția acestor drone de atac pe teritoriul României? Contactat de G4Media, Federico Borsari, expert în securitate transatlantică în cadrul Center for European Policy Analysis sau CEPA (Centrul pentru Analiza Politicii Europene), un institut de cercetare politic și militar independent non-profit, cu sediul în Washington, dedicat consolidării alianței transatlantice dintre Statele Unite și Europa, a oferit o explicație de natură tehnică și tactică asupra acestor incidente:

“Cred că incidentul a fost, cel mai probabil, rezultatul perturbării sistemului de navigație al dronei rusești de atac unidirecțional de către războiul electronic (EW) ucrainean. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, deși în cazurile anterioare dronele s-au prăbușit departe de zonele locuite. Bruiajul și, mai probabil, spoofing-ul (inducerea în eroare) pot înșela receptorul GNSS al dronei, care deviază progresiv de la traiectoria inițială și acumulează o eroare de navigație. Acest lucru poate duce la o deviere semnificativă, de câțiva kilometri, în funcție de cât timp a fost drona afectată de războiul electronic.”

În opinia expertului, “este, de asemenea, posibil (ca drona) să fi fost lovită de focuri de arme mici în Ucraina, deși acest lucru este mai puțin probabil în opinia mea, deoarece, de regulă, când se întâmplă asta, dronele pierd rapid altitudine și cad în zonele învecinate.”

Federico Borsari, care este cercetător nerezident la organizația recunoscută la nivel global în special pentru expertiza sa profundă în securitatea Europei Centrale și de Est, regiunea Mării Negre și flancul estic al NATO, publicând analize strategice de referință despre tacticile de război ale Rusiei, strategii de apărare aeriană și securitate tehnologică, a mai spus că “posibilitatea ca rușii să o fi direcționat intenționat către teritoriul românesc nu poate fi exclusă, evident, deși în opinia mea acest lucru este puțin probabil. Dacă se întâmplă, atunci cel mai plauzibil motiv este testarea reacției și a hotărârii NATO, inclusiv încercarea de a colecta informații despre contramăsurile folosite de Alianță. Pentru a face acest lucru, drona are nevoie de un anumit tip de senzori, fie electro-optici, fie SIGINT (inteligență electromagnetică). Au existat mai multe cazuri în care UAV-uri sau aparate fără pilot de tip Geran-2 au fost găsite cu camere electro-optice.”

Concluzia specialistului este că “amenințarea reprezentată de dronele în derivă afectate de EW este deja destul de semnificativă, deoarece nu există o diferență majoră față de o dronă lansată cu intenție, având în vedere potențialele daune pe care le-ar putea cauza oamenilor, clădirilor etc. Așadar, în opinia mea, pragul este deja depășit și mi se pare că exact așa gestionează și România, și NATO această amenințare. Ridicarea de la sol a avioanelor de vânătoare și plasarea apărării aeriene în alertă maximă confirmă acest lucru. Deci, pe scurt, când vine vorba de apărarea împotriva dronelor, nu există o diferență reală între un UAV în derivă și unul țintit deliberat. Trebuie luate toate măsurile de precauție pentru a ne asigura că drona nu provoacă daune sau victime.”