Noua lege de organizare judiciară combinată cu OUG-ul lui Tudorel Toader riscă să arunce în aer activitatea DNA/ Un mic detaliu strecurat în lege cu potențial distrugător asupra dosarelor de corupție/ CSM, așteptat să dea o decizie de interpretare

Legea 304 privind organizarea judiciară, promulgată de președintele Klaus Iohannis pe data de 20 iulie, conține o prevedere care i-ar putea trimite acasă pe toți cei 140 de procurori DNA, nu doar pe cei delegați și pe care nu îndeplinesc condițiile de 10 ani vechime, au declarat mai mulți magistrați consultați de G4Media.ro. Astfel, legea privind organizarea judiciară arată că, pentru a fi numiți la DNA, procurorii trebuie declarați admiși în urma unui concurs. Or, până acum, procurorii erau admiși în urma unui interviu la nivelul DNA, susținut în fața unei comisii formate de procurori și un psiholog desemați de șeful instituției.

Marea problemă este că în ordonanța lui Tudorel Toader a fost introdus articolul VII, care prevede că procurorii pot rămâne în funcție ”numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” Altfel spus, procurorii care nu au dat concurs la secția de procurori din CSM n-ar mai putea rămâne în funcție din momentul intrării în vigoare a OUG-ului, dat fiind că toți procurorii care activează azi în DNA au ajuns acolo în baza interviului. Nici unul n-a dat concurs la secția de procurori din CSM.

OUG-ul lui Tudorel Toader a fost publicat marți după amiaza în Monitorul Oficial și iși produce deja efectele. Altfel spus, din momentul intrării în vigoare al OUG-ului, procurorii DNA care nu sunt angajați pe bază de concurs ar trebui, potrivit unor interpretări, să lase pixul jos, adică să înceteze efectuarea de acte de urmărire penală.

Această prevedere, combinată cu OUG-ul lui Tudorel Toader, riscă să bulverseze complet activitatea DNA, deoarece ar trebui organizate concursuri pentru toate cele 140 de posturi de posturi. Până la reconfirmarea procurorilor în funcție sau angajarea altora noi, din momentul intrării în vigoare a OUG-ului, activitatea DNA riscă să fie total paralizată. Orice procuror care își continuă activitatea își periclitează dosarele, au explicat pentru G4Media.ro specialiști în drept penal. Inculpații ar putea solicita oricând nulitatea actelor efectuate după intrarea în vigoare a OUG-ului în cazul în care procurorii din dosar nu au ocupat postul prin concurs, așa cum prevăd noile reglementări.

Potrivit altor interpretări, toate aceste prevederi invocate mai sus nu s-ar aplica procurorilor DNA. În legea 207 intrată în vigoare în iulie 2018, care modifică legea de organizare judiciară (304/2004), există o prevedere expresă care prevede următoarele, la articolul V: ”Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt numiți în funcție în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție rămân în funcțiile pe care le îndeplinesc în cadrul acestor structuri.” Potrivit acestor interpretări, legea generală ulterioară nu abrogă legea specială anterioară decât dacă prevede expres.

Modul cum vor fi aplicate noile reguli va fi stabilit de secția din procurori a CSM. Decizia adoptată de secția de procurori va putea fi atacată apoi în plenul CSM, iar decizia plenului poate fi contestată la rândul ei în instanțele de contencios administrativ. Altfel spus, va mai dura ceva până la tranșarea problemei. Pe de altă parte, va trebui elaborat regulamentul de concurs, stabilite comisiile, componența lor, bibliografia, un proces care va dura și el cel puțin două luni. În tot acest timp, activitatea DNA va fi practic paralizată, au explicat pentru G4Media.ro magistrați cu experiență.

Ce prevede legea 304 privind organizarea judiciară, articolul 87

(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie, procurorii trebuie să nu fi fost sanctionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel putin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi in urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.
(3) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în: a) un interviu transmis în direct, susținut în fața Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;b) o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum și a altor acte întocmite de candidați și considerate relevante de aceștia, din ultimii 5 ani de activitate.
(4) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum și altor calități specifice.
(5) La evaluarea candidaților, vor fi avute în vedere și activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.
(6) Evaluarea prevăzută la alin. (3) lit. b) se efectuează de o comisie desemnată de secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori de la Direcția Națională Anticorupție propuși de procurorul-șef al direcției, 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție propuși de procurorul general și un formator propus de Institutul Național al Magistraturii. (Vezi legea integral aici)

Ce prevede OUG-ul lui Tudorel Toader la articolul VII

Art. VII – Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.