G4Media.ro

EXCLUSIV Cum se deosebește varianta Omicron de Delta, cum poate fi modificat…

EXCLUSIV Cum se deosebește varianta Omicron de Delta, cum poate fi modificat vaccinul anti-Covid pentru a combate Omicron și ce este secvențierea genomului virusului. Interviu cu cercetătorul Ștefan Dascălu

La aceste întrebări răspunde pentru G4Media imunologul Ștefan Dascălu, doctorand al Universității Oxford.

Ștefan Dascălu: Prin secvențiere genetică încercăm să aflăm care sunt informațiile conținute de codul genetic al virusului sau al organismului respectiv. În cazul virusurilor există ADN-ul ca material genetic, dar și ARN, virusurile făcând excepție de regula generală că organismele au ca material genetic doar ADN-ul.

Prin secvențiere genetică în contextul infecțiilor și al virusului Sars-Cov-2 noi vrem să aflăm practic ce modificări în cadrul secvenței deja cunoscute de la varianta originală care a fost secvențiată încă de la începutul pandemiei, vrem să vedem ce modificări au avut loc în cadrul acestor litere din codul genetic al ARN-ului virusului pentru a vedea ce modificări pot avea loc în cadrul proteinelor exprimate de virus, inclusiv proteina Spike (care joacă rolul principal în infectarea celulelor sănătoase din organism, fiind cea de care virusul se atașează de celule) și cele implicate în multiplicarea virusului.

Reporter: În cazul concret, cum se deosebește varianta Omicron de varianta Delta?

Ștefan Dascălu: Varianta Omicron are foarte multe mutații în special ale proteinei Spike. Ideea este la ce nivel al mutațiilor stabilim că este vorba de o variantă de interes sau una îngrijorătoare. Și aceasta este fie una cu mutații foarte numeroase ca varianta Omicron, fie una care prezintă mutații critice pentru infectare, transmitere și așa mai departe.

Iar proteina Spike fiind ținta directă a vaccinurilor cât și o țintă imuno-dominantă, chiar și în timpul infecției, o mare parte a sistemului nostru imunitar, atât prin anti-corpi cât și celular, este direcționat împotriva acestei proteine. Prin acele mutații, această proteină își schimbă forma, iar anticorpii noștri n-o mai pot recunoaște.

Să presupunem că organismul nostru, anticorpul nostru, recunoaște un motiv de sferă, dacă are loc o mutație poate căpăta o formă cubică, ipotetic vorbind, iar astfel acel anticorp nu mai poate recunoaște conformația proteinei din zona respectivă și practic eficacitatea răspunsului imunitar poate scădea.

Reporter: Cât timp durează obținerea unui rezultat la un test de secvențiere pe lângă un test PCR sau test de flux lateral (rapid)?

Ștefan Dascălu: Depinde de tehnica pe care o folosim dar într-o zi sau două putem obține rezultatele. Durează mai mult decât celelalte teste, dar trebuie să ținem cont că pregătirea materialului pentru tehnica respectivă durează, dar mai analiza ulterioară durează.

Noi avem ceea ce se cheamă o secvență de referință, odată ce am obținut rezultatele de la aparatul care a secvențiat materialul genetic de interes putem să o super-impunem secvenței de referință și să vedem ce schimbări au avut loc.

Noi știm că aceste mutații există și ceea ce trebuie să facem acum este să vedem prin analize de laborator, cât și prin observații epidemiologice, cât de repede se răspândește noua tulpină, care sunt procentajele de populație afectată, dar secvențierea genetică singură nu-ți poate spune cât de bun e răspunsul tău imunitar și cât de repede se răspândește tulpina, dar ne ajută.

Reporter: De asta se ocupă acum firma BioNTech care colaborează cu firma Pfizer la vaccin și a spus că în două săptămâni va da un răspuns cu privire la influența lui Omicron asupra eficacității vaccinului.

Ștefan Dascălu: Nu doar BioNTech, ci și Organizația Mondială a Sănătății și alte laboratoare fac teste, unul dintre acestea fiind să vedem cu răspunde un pacient vaccinat sau unul trecut prin boală, față de pacienți care nu au fost expuși nici la vaccin nici la virus.

Reporter: Cum se testează cu Omicron?

Ștefan Dascălu: Lucrurile acestea se fac in vitro, în laborator, nu se testează cu voluntari, în niciun caz. Se prelevă ser de la pacienții cu anticorpii fie post-vaccinali, fie post-infecțioși, care este evaluat în prezența virusului  și există anumite tehnici, inclusiv aceasta de neutralizare a anticorpilor care arată o anumită eficacitate a răspunsului imunitar prin anticorpi. La fel, deși mai greu, se poate testa răspunsul celular împotriva virusului.

Reporter: Tot BioNTech a spus că poate modifica vaccinul Pfizer în termen de 100 de zile în funcție de aceste teste.  

Ștefan Dascălu: Teoretic este foarte simplu, aceste vaccinuri pe bază de ARN mesager (Pfizer, Moderna) sunt produse sintetic, în laborator, tot ce trebuie făcut este să modificăm secvența de ARN mesager la proteina respectivă conținută în vaccin.

Procesul în sine este foarte simplu, termenul mai mare se referă la aprobări și teste preliminare și nu ne așteptăm în niciun caz să fie un răspuns imunitar diferit sau să existe teste clinice de aceeași amploare cum au existat pentru aprobarea vaccinurilor inițiale. Vorbim de adaptarea unui vaccin sigur și eficient, ceea ce se poate face într-un timp relativ scurt.

Reporter: Va presupune din nou voluntari?

Ștefan Dascălu: Eu aș zice că nu, dar depinde de procedurile și de protocolul experimental care este aprobat în diferite țări. Eu totuși nu mă aștept la studii clinice de amploare și dacă vor exista teste ele vor fi probabil pe un număr foarte restrâns de pacienți și doar pentru a evalua profilul de siguranță, nu neapărat pentru monitorizarea pe luni de zile și de eficacitatea răspunsului imun după trei-patru luni de zile, pentru că pe acesta îl știm deja.

sursa foto: Rețeaua de Solidaritate

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. In RomNica tot la chiuveta merge.

    • @:=) re:tarzi ca tine nu trebuie sa aiba incredere in specialisti, ret:arzi ca tine cred in popi si-n pupatul moastelor.
      Romanica geme de creaturi ca tine, daia suntem c:umati europei.

  2. Marius are dreptate. Si pe mine ma ingrijoreaza moda asta prin care faci zeci de ani de scoala la toate nivelurile, apoi zeci de ani de cercetare, unde e posibil sa scrii lcurari, sa faci experimente sau sa participi la congrese prin diverse tari. Ba chiar absurd sa ai renume. Cat de penibil poate fi omul asta, asa-zis cercetator daca se lauda cu doctart, de parca nu avem si noi politicieni cu doctorat?! Mare branza ca are si el o hartie. OK, poate el o are pe bune nu plagiat dar care e diferenta? Iar de Oxford a auzit cineva? Prin ce comuna din Romania e ca eu unul nu am auzit… cine stie ce fabrica de diplome o fi si aia.

    Mult mai bine e sa fii un expert care citeste 3 paragrafre pe wikipedia, cateva articole pe site-uri dubioase si urmareste niste clipuri pe FB postate de „iexperti” in conspiratii.

    Eu unul propun sa expulzam toti exerpetii astia si cercetatorii din Romania. Nu ne trebuie. Cu Budeanu, Steer, Bitman, Becali, Sosoaca, Simion si restul de postaci vom salva Romania de orice. Pai ce? Acum 2000 de oameni exista stiinta? Nu. Si tot au supravietuit.

    Singurul mod prin care putem opri epidemia si sa umulim si sa aratam ca acesti experti nu stiu adevarrurile absolute ale teoriilor reale luminate este o intoarcere in Evul Mediu. E singurul mod prin care ne intarim sistemul imunitar impotriva virusurilor sau bolilor inexistente folosite de propaganda Reptilienilor si Martienilor.

  3. Un interviu in care Dascălu se rezuma la a explica detalii științifice, fără uzualele apeluri moralizatoare.

  4. Asa e. Normal ca sistemul imunitar va avea aceeasi potenta ca la boala si daca ma vaccinez.

    Diferenta e ca nu voi fi locatar al spitalelor, nu ma voi lupta pentru gura de oxigen si nu raman cu sechele. Evident ca exista risc si ca nu stiu ce se va itnampla in 10 ani si ca vaccinul imi poate face rau. Dar in acelasi timp risc si cu boala. Nu stiu cum esti tu, dar la varsta mea (si din pacate stilul de viata din tinerete pe care il regret) nu am cel mai smecher sistem imunitar. Asa ca nu imi permit sa dau la zaruri cu virusul. Prefer sa risc cu vaccinul pentru ca fara el s-ar putea sa nu ma ia Selectia Naturala si sa nu apuc cei 10 ani sa vad „ce-ar fi fost”.

    Stiu ca nu ai cine stie ce alegere favorabila sa faci, dar istoric si statistic vorbind, pana acum sa alegi vaccinul a avut beneficii mai des, care se si vad in timp. Ca zice lumea ca vaccinul asta are perioada minima de testare, o fi. Dar repet, nu imi permit sa risc cu boala. Mai degraba risc cu un efect secundar si aia e. Daca e fatal, am pierdut pariul. Dar macar nu o caut cu lumanarea cu boala, ci risc cu un tratament care are si sanse de efecte secundare.

    Cam asta e argumentul meu. Ca nu e cel mai bun, atata am. Nu zic ca se aplica si pentru voi. Si da, in spiritul transparentei normal ca am avut colegi si parinti de-ai colegilor nevaccinati care au avut simptome slabe la Delta. Dar am avut si unii care saracii fara oxigen din spital mureau.

    Daca ma intrebi nu as face vaccinarea obligatorie, dar una e sa nu vrei sa te vaccinezi pe temei rational si alta e cand vad antivaccinisti covninsi de conspiratii fictive.

    Cat despre povestea ca bigpharma iese castigator din pandemia asta, normal. Legea economiei: cand e cerere, bagi sa-ti iasa profit. Ce sa le facem?!

  5. Nu mi-e clar, dacă interviul a decurs în limba română sau engleză, pe alocuri fraza pur și simplu nu are sens. Tînărul a încercat să explice lucruri foartea complicate într-un fel cât mai simplu pentru noi. În esență :
    La apariția virusului Sars-Cov2 acesta a fost secvențiat,( analizat pe bucăți) respectiv s-a stabilit structura lui genetică ( codul genetic) al ARN-ului ( acid ribonucleic ), iar acest cod a fost făcut public pentru cercetători. Toate variantele ulterioare ale virusului și mai ales proteina spike ”ghimpe” ( PRIN CARE virusul se atașează DE celula umană) , vor fi comparate după secvențiere cu acest cod original. Astfel pot fi stabilite modificările pe care virusul le-a făcut să devină mai eficient într-un mediu ostil ( sistemul imunitar uman și vaccinurile ). ”Șirul de litere din cod” – (pentru ușurință, în loc de numele lor științific, cercetătorii identifică diferitele componente organice ale codului genetic prin litere. Proteina spike al omicronului are între 26 – 32 de mutații, deci are o trusă de scule cu multe ”chei” prin care se poate atașa de celula umană, evident mărind considerabil gradul de contaminare. Există chiar presupuneri că ar putea ”ocoli” sistemul imunitar uman.)

    • Părere:
      Faptul e , că prin apariția intempestivă a virusului și răspândirea lui globală rapidă, am fost obligați să ne angajăm în luptă împotriva lui contra cronometru, din mers, prin vaccinuri, cu scopul de a reduce pierderea de vieți umane. În consecință, câmpul de luptă dintre vaccin și virus, a devenit corpul uman, ( într-o bună parte a omenirii ) prin care virusul a devenit potențat să-și accelereze mutațiile, cu scopul de a deveni mai eficient într-n mediu ostil compus din vaccinuri și sistemul imunitar uman. Este un caz unic în istoria pandemiilor. Transformarea prin mutații** este singura armă a virusului, împotriva armelor folosite de a-l învinge, iar acest proces se accelerează în funcție de obstacolele întâlnite. În trecut, bolile contagioase nefiind globale, a existat întotdeauna a populație statistic hotărâtoare, prin care s-a obținut imunitatea ( ”de turmă” ).

      (** Firma Merck, fabricantul medicamentului Molnupiravir se folosește chiar de acest mecanism : inhibă reproducerea virală prin promovarea mutațiilor pe scară largă în replicarea ARN –ului viral, iar prin metabolismul virusului încluiește ”o cărămidă” vitală pentru reproducere, cu una foarte asemănătoare dar falsă, astfel că reproducerea virusului este intreruptă.)