EXCLUSIV Cum își bate joc guvernul de producătorii de film: Casele de producție au de recuperat zeci de milioane de euro de la stat / ”Nu mai există niciun fel de credibilitate în fața partenerilor straini că schemă de ajutor este reală”

21 de producții cinematografice care au fost filmate în România așteaptă încă banii promiși de Guvern prin schema de ajutor a industriei cinematografice, se arată într-un proces verbal al Comisiei de film din cadrul Ministerului Economiei, întocmit în 19 noiembrie și consultat de G4Media.ro.

Producătorii au depus de luni de zile toate actele care i-ar fi îndreptățit să primească înapoi o parte din banii cheltuiți în țara noastră. Guvernul ar fi trebuit să le ramburseze producătorilor 35% din bani sau 45%, dacă în respectiva producție România este promovată explicit prin conținut.

50 de milioane de euro erau, teoretic, alocați anual de Guvern. Doar 494.000 de euro au fost folosiți în cei 2 ani de când funcționează aceasta schemă. O singură producție a fost plătită. E vorba de “Alex Rider”, un serial Sony Pictures, difuzat pe Amazon Prime, în care joacă Ana Ularu.

300 de milioane de lei au fost cheltuiți de producători în România ca urmare a acestei scheme, transmite Alianța Producătorilor de Film din România. Potrivit hotărârii de guvern care reglementează schema de ajutor pentru industria cinematografică, după ce le-au fost aprobate cererile de plată, producătorii ar trebui să primească banii în cel mult 120 de zile. Acest termen s-a scurs de luni bune în privința tuturor celor 22 de producții care au cerut bani înapoi de la Guvernul României.

“Blocajul s-a produs anul trecut când s-a făcut transferul către noua administrație. Schema a ajuns o dată cu schimbarea administrației să fie gestionată de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Din acel moment și până astăzi, lucrurile au avansat într-un mod extrem de lent. Evident că și criza sanitară a avut un rol în această întârziere. Totuși, pandemia nu poate justifica într-un totul această întârziere.” a declarat pentru G4Media.ro Alex Trăilă, director executiv al Alianţei Producătorilor de Film din România.”

În ianuarie anul acesta, reprezentanții caselor de producție s-au întâlnit cu ministrul Virgil Popescu și au primit asigurări că din 15 februarie, schema va funcționa. Nimic din ce s-a întâmplat din acel moment nu a rezolvat cererile de plată: s-au analizat dosare, s-a lucrat la noi norme, s-a constituit Comisia de Film, care la rândul ei a mai examinat o dată documentele.

“A fost un dialog al surzilor. Au fost mii de promisiuni că vor deschide, că vor face, că vor drege, că facem săptămâna viitoare, apoi cealaltă săptămână… așa s-a întâmplat. Din ianuarie 2020, de când schema a ajuns la ministerul Economiei, trăim cu aceste promisiuni, promisiuni care au îngropat industria de film din România. Vorbim de un drept. E o lege care reglementează acest lucru, nu este un cadou, nu e o favoare care ni se face. E o lege adoptată care nu e aplicată. Este noaptea minții. ” spune Cristi Bostănescu, de la Castel Film, care așteptă banii înapoi de la Guvern pentru pentru patru producții.

G4media a încercat să afle de la ministerul Economiei de ce se întârzie cu plata producătorilor de film. Am primit în scris detalii despre toți pașii pe care i-a făcut ministerul de când a preluat schema, însă nicio explicație referitoare la întârziere.

Ni s-a transmis totuși că, “la propunerea experților financiari-contabili, pentru realizarea transparentă a operațiunilor ce implica decont” au mai cerut o serie de documente de la producători. Ei au termen limită până în Revelion să le trimită, pentru că să poată începe procedura de rambursarea a banilor.

“Între Crăciun și Anul Nou producătorii de film trebuie să aducă dube cu documente, solicitate în plus față de ce presupunea cadrul legal de la momentul depunerii cererilor de plată.

Asta după un an în care ministerul nu a dat un telefon sau un mail în care să pună măcar o întrebare sau să ceară vreo clarificare pe marginea cererilor depuse. Sunt proiecte cu peste 35.000 de linii în cost report, iar asta tradus în hârtii și documente este ceva inimaginabil.

Acum este mai clar ca oricând că nu a existat nicio intenție de a plăti datoriile, iar toate amânările din acest an au culminat cu aceste cereri recente demne de o reinterpretare kafkiană a lui Sisif combinat cu cele 12 munci al lui Heracles.” spune Alex Trăilă, director executiv al Alianţei Producătorilor de Film din România.

Un total de 35 de milioane de euro ar fi trebuit dați înapoi producătorilor de film. Nici măcar nu s-a atins pragul celor 50 de milioane alocate pentru un singur an, însă faptul că nu li s-au decontat banii îi destabilizează complet pe cineaști, povestește producătoarea Ada Solomon:

“Înapoierea acestor bani nu afectează celelate domenii-cheie în momentul asta al economiei. Ce e cel mai frustrant este că existau aceste resurse, care ar fi făcut ca un domeniu întreg să fie funcțional fără să pună presiune pe alte domenii din economie. Aceasta schemă ne-ar fi ajutat să rezistăm în pandemie fară nici măsură suplimentară.
Ca să pot să acopăr, compania mea a făcut un împrumut la bancă și am garantat cu contractul de la stat. Am fost în pragul falimentului nu din cauza pandemiei, ci din cauza faptului că trebuiau returnați banii cu pricina pe care statul continuă să nu mi-i dea. O bancă privată m-a ajutat în această perioadă mai mult decît autoritățile.

Am făcut cerere de plată pentru filmul “Simple Women”. Joacă Elina Lowenson, o mare actriță americană, de origine română. Filmul spune povestea ei, într-un fel ficționalizat. E un film despre România, un film care promovează legăturile ei emoționale cu România. A avut premiera în deschiderea secțiunii Discovery a festivalului de film de la Toronto, unul dintre cel mai importante festivaluri din America de Nord. Eu mi-am făcut datoria cu vârf și îndesat. Pe genericul filmului care rulează în lumea întreagă scrie “Cu sprijinul Guvernului României”, așa cum sunt obligată prin contract să scriu, dar deocamdată asta e o minciună. Eu nu pot încheia producția, nici partenerii mei italieni, pentru că financiar balanța nu se echilibrează.”

Deși nu și-a îndeplinit obligațiile din urmă, Guvernul a anunțat cu mare pompă în luna iulie la lansarea Planului de Redresare și Reziliență că va prelungi schema de ajutor pentru industria cinematografică pentru încă 3 ani.

“Vrem să fie predictibilă, vrem să fie o schemă de ajutor multianuală, pusă foarte bine la punct, în aşa fel încât România să beneficieze de pe urma acesteia, să fie promovată în lume prin industria cinematografică de mare succes.” spunea atunci ministrul Economiei, Virgil Popescu.

La o lună de la aceste declarații, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care s-au alocat câte 50 de milioane de euro pentru industria cinematografică pentru următorii 3 ani. Era 27 august 2020, iar Guvernul avea termen 30 de zile să publice și 4 ordine de ministru, care ar fi făcut cu adevărat funcțională această schemă. Cele 30 de zile s-au scurs de 3 ori de la data respectivă. Nici dacă un producător ar vrea să beneficieze de acest sprijin, nu ar avea cum, în absența acestor reglementări.

Frustrarea mare a producătorilor de film este legată de lipsa de viziune a guvernanților. Industria cinematografică trage după ea alte industrii. O analiză a companiei de audit Price Waterhouse Coopers din anul 2012 arată la fiecare euro cheltuit în industria cinematografică, există un efect de multiplicare de până la 4,5 ori.

Alianța Producătorilor de Film din România atrage atenția că producțiile care așteaptă acum decont de la Guvern au cheltuit peste 18 milioane de lei în industria hotelieră.

“Suntem o industrie mică, dar nimeni nu a reușit să vadă dincolo de acest aspect. Este cel mai bun ambasador, iar țări precum Ungaria, Cehia, Serbia au înțeles asta de foarte mulți ani. Spre exemplu, acum vreo 12 ani, în Ungaria guvernanții au înțeles efectul economic al unei astfel de scheme, drept pentru care au plecat de la o industrie care aducea în Ungaria aproximativ 125 de milioane de dolari anual și au ajuns o țară care în care astăzi industria cinematografică în urma implementării acestei legi face un miliard și jumătate de dolari. ” declară pentru G4media Cristi Bostănescu, producător Castel Film.

“Mai nou, altă țară de capacitatea noastră de producție, Grecia a făcut un brand de țară din industria cinematografică tocmai pentru a susține turismul și pentru a atrage producțiile străine. ” spune Ada Solomon.

Producătoarea de film susține că partenerii străini cu care ar fi putut colabora în viitoare proiecte și-au pierdut complet încrederea, după ce au văzut cât de greu funcționează sistemul la noi. “Sistemul din alte țări nici măcar nu e mai ușor, e fluent. Îți oferă garanția că ce ți-a promis se și întâmplă. Problema la noi este că statul român a făcut o promisiune către acești investitori, care au investit bani în servicii, personal, artiști români. Li s-a promis recuperarea unei părți din aceșți bani și ea nu se mai întâmplă. ”

“Nu mai există niciun fel de credibilitate în fața partenerilor din afara țarii că această schemă este reală. ” adaugă Cristi Bostănescu, de la Castel Film.

România ar fi o locație excelentă pentru producții internaționale, susțin producătorii străini cu care G4media a stat de vorbă. Ei consideră că tehnicienii români sunt mai buni decât în Ungaria sau Bulgaria, țări spre care filme cu buget mare au migrat în ultima perioadă.

“Acest stimulent financiar ar putea face din România polul cinematografiei est-europene. Dar că să atragă filme cu bugete mari, mecamismul de ajutor trebuie să fie extrem de bine implementat. Este crucial.” declară pentru G4media producătorul american Donald Kushner, unul dintre proprietarii Studiourilor Buftea.

Până când schema va funcționa, “Killing Eve” cu Sandra Oh în rolul principal, “Doorman”, un film cu Jean Reno, “The Asset” care i-a adus în România la filmări pe Samuel L. Jackson și pe Michael Keaton au încă de recuperat bani de la statul roman.

Vezi mai jos lista completă a filmelor