Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
CSM a restricționat accesul procurorilor în aplicația ECRIS a instanțelor cu dosarele în format electronic, potrivit unei decizii a Comisiei 3 – Judecători ”Digitalizare” a CSM. Aceasta înseamnă că procurorii nu vor mai avea acces liber ca până acum la dosarele electronice din aplicația ECRIS a instanțelor, ci doar în baza unei cereri trimise pe mail către instanță pentru obținerea unui cod de acces pentru fiecare dosar în parte, au explicat surse judiciare pentru G4Media.ro.
”Vom umbla cu sacoșa cu coduri de acces după noi”, a declarat un procuror pentru G4Media.ro.
Ce consecințe are această decizie a CSM
Fosta judecătoare Daniela Panioglu explică faptul că CSM încearcă să limiteze posibilitatea procurorilor de a afla despre actele de corupție din justiție și de a lua la cunoștiință despre practica judiciară.
Informația pe larg
Pe 11 decembrie 2025, la două zile după publicarea documentarului Recorder, comisia 3 – Judecători ”Digitalizare” a CSM a decis să își însușească ”conţinutul Notei Serviciului Informatică și Statistică Judiciară, urmând ca accesul în aplicația ECRIS a instanțelor să fie configurat doar pentru personalul instanțelor, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.
Accesul electronic la dosar al altor participanți la proces urmează să se realizeze prin intermediul dosarului electronic.
În acest sens, urmează a se transmite o circulară instanțelor judecătorești”, se arată în decizia Comisiei 3 Digitalizare a CSM din 11 decembrie 2025.
Ce înseamnă acest lucru
Procurorii vor avea acces restricționat la dosarele în format electronic, doar în baza unei cereri trimise pe mail către instanță pentru a obține un cod de acces pentru fiecare dosar în parte.
Cei mai afectați sunt procurorii de ședință (de judiciar) care trebuie să studieze dosarele în care intră. Procurorii sau grefierii parchetelor sunt în viziunea Comisiei ,,alți participanți la proces” astfel încât procurorii de ședință sunt, ca efect al acestei decizii, lipsiți de posibilitatea de a accesa singurul sistem informatic care asigură cunoașterea completă și în timp real a dosarelor aflate pe rolul instanțelor, au arătat surse judiciare pentru G4Media.ro.
Cum vor avea acces procurorii la ECRIS
Procurorul de ședință este pus în situația de face o cerere către instanță pentru a accesa dosarul electronic în fiecare cauză în care participă.
Accesul la dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată se face prin completarea unei cereri distincte pentru fiecare dosar în parte, urmând ca de fiecare dată când este accesat dosarul să fie pus la dispoziție un cod de acces valabil pentru o singură autentificare. În această modalitate, pentru fiecare cerere, procurorul ar trebui să indice în câmpurile obligatorii CNP, adresa de email și numărul de telefon mobil, au explicat surse judiciare pentru G4Media.ro.
Potrivit instrucțiunilor de utilizare a aplicației Dosar Electronic disponibile pe pagina Înaltei Curți de Casație și Justiție, după depunerea și trimiterea cererii, în zilele următoare, solicitantul procuror primește din partea instanței, prin e-mail, un link cu ajutorul căruia poate vizualiza, dosarul în format electronic.
În aceleași instrucțiuni se arată că în eventualitatea în care nu este primit e-mail cu codul de autentificare sau e-mail cu link-ul de conectare la dosarul electronic, remediul constă în trimiterea unui alt e-mail pe adresa secţiei unde este înregistrat dosarul, în care este menționată problema întâmpinată, iar dacă este o problemă tehnică ce ţine de instanţa supremă, sunt prezentate asigurări că aceasta va fi remediată în cel mai scurt timp, au explicat surse judiciare pentru G4Media.ro.
Ce probleme vor fi pentru procurori și grefierii parchetelor
Doar la nivelul Înaltei Curți de Casație si Justiție se înregistrează în jur de 250 de dosare noi pe lună, ceea presupune blocarea activității grefierilor de ședință doar cu formularea unor cereri către instanță pentru obținerea codurilor de acces, au explicat sursele G4Media.ro.
La Curtea de Apel București se înregistrează lunar în jur de 900 de dosare la cele două secții penale. Grefierii parchetelor (și așa insuficienți) ar trebui să se ocupe doar de solicitările de acordare a accesului la dosarul electronic, au explicat sursele G4Media.ro.
Regulamentul de ordine interioară al instanțelor (aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3243/2022) nu prevede un termen până la care listele de ședință trebuie comunicate procurorului astfel încât procurorul de ședință este pus în imposibilitatea de a cunoaște în timp real dosarele la care trebuie să participe și, pe cale de consecință, în imposibilitate de a cunoaște în care dosare trebuie să facă cerere de acces la dosarul electronic, au explicat sursele G4Media.ro.
De asemenea, nu este precizat un termen în care este soluționată cererea de acces la dosarul electronic, fapt ce determină întârzieri în cunoașterea și pregătirea ședinței de judecată, potrivit acelorași surse.
Imposibilitatea monitorizării în timp real a dosarelor la care trebuie să participe determină imposibilitatea cunoașterii de către procuror a dosarelor care primesc termene scurte sau a dosarelor la care se preschimbă termenul, întrucât listele de ședință au o dinamică continuă prin adăugarea cauzelor nou intrate și care au termen de repartizare scurt.
De exemplu, dosarele înregistrate în ziua curentă sunt repartizate de ECRIS în aceeaşi zi la ora 15:00 şi actualizate pe site după ora 16:00. Iar dacă un dosar a primit termen a doua zi, chiar dacă procurorul sau grefierul de ședință sunt înștiințați de către instanţă de existenţa lui, nu este timp necesar pentru formularea cererii de acces, întocmirea fişei de ședință şi studierea dosarului întrucât soluționarea cererii de acces la dosarul electronic necesită un timp de aşteptare, iar actualizarea site-ului instanţei se face în anumite perioade de timp ale zilei, au explicat sursele G4Media.
O situaţie similară este în cazul dosarelor la care se preschimbă termenul (cele cu măsuri preventive), de exemplu dosare repartizate la ora 15, cu privire la care la ora 15:45 se preschimbă termenul pentru ziua următoare, procurorul fiind pus în situația de a studia dosarul în format fizic cu câteva minute înainte de ședința de judecată, au explicat surse judiciare pentru G4Media.ro.
Fosta judecătoare Daniela Panioglu: CSM limitează posibilitatea procurorilor de afla despre actele de corupție din justiție și de a lua la cunoștiință despre practica judiciară
”Potrivit art.131, alin.1 din Constituția României, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Măsura din data de 11.XII.2025, dispusă de Secția de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, privind excluderea Ministerului Public de la accesul la aplicația E-cris, nu respectă rolul constituțional al Ministeului Public, pe care-l reduc, în mod nepermis și drastic, la dimensiunea de participant într-un anume proces penal.
Prin urmare, Ministerul Public nu va mai avea acces la hotărârile judecătorești, ci doar procurorul de ședință, limitat la dosarul la care a participat, ca reprezentant al Ministerului Public.
O asemenea încălcare a atribuțiilor constituționale ale Ministerului Public nu poate fi justificată decât de existența unui interes în închiderea cercului instanțelor de judecată, prin clandestinizarea actului de justiție și limitarea posibilității de aflare și fortificarea unor activități infracționale care au loc în acest segment al sistemului judiciar.
În plus, accesarea procurorilor a aplicației „E-cris” este deosebit de importantă din punctul de vedere al luării la cunoștință a practicii judiciare, de care, astfel, procurorii sunt lipsiți, în mod brutal. Constat că, în spațiul public, nu a existat nici o luare de poziție a parchetelor cu privire la o asemenea măsură, fără precedent și deosebit de gravă pentru actul de justiție”, a explicat fosta judecătoare pentru G4Media.ro.
Cum e acum
Normele de aplicare ale deciziei Comisiei 3 Digitalizare a CSM sunt detaliate în circulara trimisă către instanțe. Potrivit unor surse jurdiciare, decizia Comisiei 3 Digitalizare trebuie implementată de instanțe de la 1 februarie 2026.
”Accesul procurorilor în aplicația ECRIS cu dosarele în format electronic, nu doar de la secțiile penale, ci și de civil sau contencios, e la liber pentru dosarele de pe raza curții de apel unde activezi”, a explicat un procuror din țară pentru G4Media.ro.
”De exemplu, în dosarele de evaziune avem multe firme în insolvență. Pot vedea documentele din dosarele de insolvență, nu trebuie să face cerere la instanță să mi le dea. Îți poți urmări dosarele ca procuror de anchetă, vezi ce se întâmplă la fiecare termen, ce declară martorii.
”Nu vom mai avea acces la practica judiciară a instanțelor și nu ne mai putem urmări dosarele în instanță. Va trebui să obținem documente prin ordonanță de predare. Adică muncă în plus pentru grefieri și timp pierdut , a explicat procurorul Cristian Ardelean de la Parchetul Tribunalului Bihor pentru G4Media.ro.
Cine face parte din Comisia 3 Digitalizare a CSM
Potrivit portalului CSM, din această comisie fac parte cei 9 judecători membri CSM:
De notat că propunerea de restricționare a accesului procurorilor în sistemul ECRIS al instanțelor a venit din partea Serviciului Informatică și statistică judiciară din CSM condus în decembrie 2025 de judecătorul Cosmin Sterea-Grossu, numit pe data de 21 ianuarie 2026 de CSM la șefia Tribunalului București, una dintre cele mai mari instanțe din țară, fără a avea minimă experiență managerială, după cum a arătat G4Media.ro aici.
Dosar cu șină, ștampilă pe timbru. Dacă accesul și monitorizarea accesului este ceea ce se urmărește, atunci un registru de acces poate fi configurat/implementat altfel, pentru a putea ști cine, ce și când accesează. Nu știu dacă e și legală o astfel de monitorizare.
Vreti sa va sppun cine decide ce e legal si ce nu?
N-are rost, ca stiti si dvs…
Deci s-a rezolvat, e legal. Alta intrebare?
Savoniera s-a hotarat sa actioneze si contra adversarului ei si alor ei din interiorul sistewului.
PS. Cica a identificat duswanul… ;9
Savoniera s-a hotarat sa actioneze si contra adversarului ei si alor ei din interiorul sistewului.
PS. Cica a identificat duswanul… ;9
Savoniera s-a hotarat sa actioneze si contra adversarului ei si alor ei din interiorul sistewului.
PS. Cica a identificat duswanul… ;9
Savoniera s-a hotarat sa actioneze si contra adversarului ei si alor ei din interiorul sistewului.
PS. Cica a identificat duswanul… ;9
Clanul Savonea este în slujba tâlharilor care jefuiesc averea publică.
Doamnele astea au luat-o razna rau de tot. Nasol cand lasi conducerea unei institutii pe mana femeilor , unele au in gena amprenta de dictator 🙂
Nu contează sexul tâlharilor.
Justiția este condusă de un ministru infractor, care a furat lucrarea de doctorat.
Tâlharii care jefuiesc averea publică se șterg pe picioare cu justiția din România.
e din ce in ce mai rau. probabil ca cine e destept are bagajele facute
e din ce in ce mai rau. probabil ca cine e destept are bagajele facute
E o decizie minunata si inteleapta, ca tot ce vine de la CSM!!!
In felul acesta totul va putea dura mult mai mult si se va ajunge mai usor la prescriptie.
De asemenea, va rog sa remarcati ca nu exista nimic precis in procedura (cititi instructiunile, au doar trei pagini si sunt DELICIOASE):
– procurorul face o cerere si primeste linkul de acces „in urmatoarele zile”. O zi, doua, noua… nu se stie, nimeni nu promite nimic si nici nu-si asuma ceva.
– dupa aia, de fiecare data cand vrei sa vezi dosarul, te loghezi si Sistemul iti trimite codul de acces. Sau nu ti-l trimite – dupa cum ti-e norocul. Daca totusi nu-l primesti, poti repeta solicitarea de inca cinci ori. Nimeni nu pare sa stie ce se intampla si ce ai de facut daca nu-l primesti nici dupa a sasea incercare. Probabil pleci acasa si mai incerci saptamana viitoare, cu forte proaspete.
– daca nu merge si nu merge, ca mai sus, procurorul scrie o misiva curtii respective. De ce sa-si faca procurorul treaba pentru care e platit, cand il putem transforma in scriitor de mesaje dulci???
– mai departe, treaba devine de-a dreptul GE-NI-A-LA, fara nicio exagerare:
a) daca respectiva curte e chiar ICCJ, pe cuvantul lor de pionieri ca problema va fi rezolvata in cel mai scurt timp. De-acum stiti – in cel mai scurt timp, dar nu se stie cat ar putea fi acel timp.
b) daca insa este vorba de una din celelalte 300 de curti, sau cate sunt de toate, alta decat ICCJ… mormant. Nu se stie DACA iti raspund, nu se stie CAND, nu se stie ce se intampla daca problema se incapataneaza sa NU fie rezolvata.
– nimeni nu e responsabil pentru eventuala proasta functionare a Sistemului si, pe cale de consecinta, nimeni nu e vinovat. Deci, daca reaua de AI se incapataneaza si un procuror (sau avocat, sau simpla parte in dosar) pur si simplu nu poate obtine acces la un „anumit” dosar… asta e, ghinion.
Asa a fost sa fie… doar nu sugerati ceva urat, nu??? Mergeti dvs. si faceti o plimbare prin parc, beti un ceai de tei, ca va vedem cam tensionat… poate pana la urma va ganditi si la o schimbare de cariera…
Magistral.
Dosarele penale le înregistrează Parchetul. În cererea prin care transmite rechizitoriul, poate cere și acces electronic, nu e nevoie să facă altă cerere.
De ce ați prefera să aibă procurorii acces la ECRIS-ul instanțelor nestingherit, nu știu. Țara asta are niște fantezii cu procurori.
Judecătorii nu au acces la ECRIS-ul parchetelor.
Da, procurorul NU e egalul judecătorului și nu ar trebui tratat ca atare, decât într-un stat deraiat de la statul de drept.
Sigur v-ar conveni de minune să fiți inculpat într-un dosar penal și să vedeți procurorul că merge după ședință în biroul judecătorului, nu-i așa?!