Europenii, loviţi de o epidemie galopantă de obezitate, agravată de Covid

Mai mult de un adult din doi (59 %) şi aproape un copil din trei (29% dintre băieţi şi 27% dintre fete) sunt astăzi supraponderali sau obezi în Regiunea Europa a OMS. Aceasta este constatarea catastrofală dintr-un nou Raport regional european al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind obezitatea în 2022, publicat marţi, 3 mai, transmite publicația belgiană La Libre Belgique, citată de Rador.

„Rata supraponderabilităţii şi obezităţii au atins proporţii epidemice în Regiunea Europa, niciunul din cele 53 de state membre ale Regiunii nefiind în prezent pe calea corectă pentru a atinge obiectivul mondial al OMS în materie de maladii netransmisibile (MNT) care constă în oprirea creşterii obezităţii până în 2025”.

După Americi, Regiunea europeană ocupă al doilea loc mondial în ce priveşte prevalenţa obezităţii la adulţi. Figurând printre principalele cauze de deces şi invaliditate în Regiunea europeană, supraponderabilitatea şi obezitatea ar fi cauza, potrivit estimărilor, a peste 1,2 milioane de decese pe an, ceea ce corespunde la peste 13% din mortalitatea totală.

Se ştie, într-adevăr, că obezitatea creşte riscul de numeroase boli netransmisibile, în special cancere, maladii cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 şi maladii respiratorii cronice. Supraponderabilitatea şi obezitatea sunt efectiv asociate cu un risc sporit de a face cancer cu 14 localizări: sân, colon/rect, endometru, ficat, pancreas, esofag, vezică biliară, stomac, ovare, gură/faringe/laringe, prostată (în stadiu avansat). Potrivit raportului OMS, obezitatea ar putea fi direct răspunzătoare de cel puţin 200.000 de noi cazuri de cancer în fiecare an în Regiunea europeană. O cifră care ar urma să mai crească în anii viitori.

Kilogramele în plus sunt de altfel răspunzătoare de 7% din numărul total de ani trăiţi cu o incapacitate în zona afectată.

Covid şi modul de viaţă digital amplifică fenomenul. Criza Covid ne-a arătat de asemenea că obezitatea este unul din principalii factori de risc printre victimele coronavirusului. Nu numai că virusul atacă mai mult această populaţie, dar în plus, a dus la schimbări nefaste în obiceiurile de consum alimentar şi de activitate fizică în timpul pandemiei. Comportamente „care vor avea efecte asupra sănătăţii populaţiei în anii următori şi care vor necesita eforturi considerabile pentru a se inversa”, a avertizat deja OMS.

Acestea fiind spuse, maladie cu cauze complexe, obezitatea nu se rezumă la simpla combinaţie a unei proaste alimentatii şi inactivităţii fizice, după cum mai subliniază raportul, care prezintă ultimele dovezi care subliniază în ce fel vilnerabilitatea la o greutate corporală nesănătoasă la începutul vieţii poate afecta tendinţa unei persoane de a dezvolta obezitate. „Factorii de mediu proprii vieţii într-o societate foarte digitalizată din Europea modernă sunt de asemenea motoare ale obezităţii”, subliniază OMS, al cărei raport examinează, de exemplu, cum contribuie la valul tot mai mare de supraponderabilitate şi obezitate în Regiunea europeană comercializarea digitală de produse alimetare nesănătoase la copii şi proliferarea jocurilor online sedentare. În căutare de soluţii, raportul examinează şi cum ar putea oferi platformele digitale dimpotrivă, oportunităţi de promovare şi discuţii despre sănătate şi bunăstare.

Taxarea băuturilor dulci, restrângerea comercializării de junk-food. Preocupată să oprească epidemia în expansiune, după criza sanitară fără precedent prin care am trecut, organizaţia ONU recomandă statelor membre o serie de intervenţii şi opţiuni politice de pus în aplicare pentru a preveni şi combate obezitatea.

„Obezitatea nu cunoaşte graniţe. În Europa şi in Asia Centrală, nicio ţară nu va realiza singură obiectivul mondial al OMS în materie de MNT care constă în stoparea creşterii obezităţii, a declarat dr Hans Henri P. Kluge, director regional al OMS pentru Europa. Ţările din regiunea noastră sunt incredibil de diverse, dar fiecare se confruntă în anumite grade cu provocarea. Creând medii mai propice, promovând investiţia şi inovarea în domeniul sănătăţii şi dezvoltând sisteme de sănătate solide şi reziliente, putem schimba traiectoria obezităţii în Regiune”.

Să constaţi este una. Să propui soluţii este alta. Convinsă că lupta contra obezităţii este esenţială pentru a realiza obiectivele dezvoltării durabile, OMS a făcut din ea o prioritate în programul său de lucru european 2020-2025. „Pentru a inversa cursul epideniei de obezitate, a lupta contra inegalităţilor elimentare şi a ajunge la sisteme alimentare ecologic durabile, OMS insistă pe necesitatea de a acţiona global. Obezitatea este complexă, cu cauze şi consecinţe asupra sănătăţii cu multiple faţete, ceea ce înseamnă că nicio intervenţie singulară nu poate opri dezvoltarea epidemiei tot mai puternice. Orice politică naţională care urmăresşte să rezolve problemele de supraponderabilitate şi obezitate trebuie să se sprijine pe un angajament politic de nivel înalt. Trebuie de asemenea să fie complete, să-i atingă pe indivizi de-a lungul vieţii lor şi să ţintească inegalităţile. Eforturile de prevenţie a obezităţii trebuie să ţină cont de determinanţi mai largi decât maladia şi opţiunile politice, trebuie să se îndepărteze de abordările care se concentrează pe indivizi şi să se ocupe de motoarele structurale al obezităţii”.

Mai concret, raportul enumeră câteva politici specifice a priori promiţătoare pentru a reduce nivelurile de obezitate şi de supraponderabilitate.

Şi dă câteva exemple: aplicarea intervenţiilor fiscale (precum taxarea băuturilor dulci sau subvenţii pentru alimente sănătoase); restricţii privind comercializarea de alimente nesănătoase copiilor; ameliorarea accesului la serviicii de urmărire a obezităţii şi supraponderabilităţii în cadrul îngrijirilor de sănătate primare, în cadrul asigurării sanitare universale; eforturi pentru îmbunătăţirea alimentaţiei şi activităţii fizice de-a lungul întregii vieţi, inclusiv îngrijirile înaintea conceperii şi în timpul sarciinii, promovarea alăptării materne; intervenţiile în mediul şcolar şi cele care urmăresc să creeze medii care ameliorează accesibilitatea şi caracterul abordabil al alimentelor sănătoase şi posibilităţile de activitate fizică.

(*) Biroul regional al OMS pentru Europa (OMS/Europe) este unul din cele şase Birouri regionale ale OMS în lume. El deserveşte Regiunea europeană a OMS care cuprinde 53 de ţări şi acoperă o vastă regiune geografică ce se întinde de la oceanul Atlantic la oceanul Pacific.

Traducere Rador: Gabriela Sîrbu / Sursa foto: Pixabay