Europarlamentarul USR, Vlad Gheorghe: Ce se întâmplă cu Suedia, ne vor sau nu în Schengen? E simplu, ca și în Olanda decizia este una politică, iar în Suedia tocmai au fost alegeri parlamentare în septembrie. Majoritatea este făcută de PSD-ul lor – se-aude, Marcel Ciolacu? – și extremiștii. PSD și extremiștii se opun extinderii Schengen

Europarlamentarul USR, Vlad Gheorghe, scrie, într-o postare pe Facebook, că majoritatea parlamentară din Suedia, formată din social – democrați și extremiști, ar urma să decidă la începutul lunii decembrie dacă susține aderarea României la spațiul Schengen (fără controale la frontieră) și că Guvernul suedez nu va putea ignora mandatul primit de Parlament, deoarece riscă retragerea încrederii. Gheorge amintește că în dimineața asta se reunește la Bruxelles Colegiul Comisarilor care va discuta despre despre Schengen, urmând ca în jur de ora 12 să prezinte ”o poziție favorabilă intrării României, Bulgariei și Croației în spațiul unic european.

Redăm mai jos postarea lui Vlad Gheorghe

”Comisia susține deja aderarea, la fel ca și Parlamentul European – au spus-o cu fiecare ocazie și în fiecare document.

Pe de altă parte, Consiliul tocmai și-a intensificat calendarul privind extinderea Schengen – discuții pentru draftul deciziei au fost pe ordinea de zi ieri, pe 15, vor fi pe 18 noiembrie și pe 30, când președinția cehă va și trimite draftul deciziei către COREPER.

Ce se întâmplă cu Suedia, ne vor sau nu în Schengen? E simplu, ca și în Olanda decizia este una politică, iar în Suedia tocmai au fost alegeri parlamentare în septembrie. Majoritatea este făcută de PSD-ul lor – se-aude, Marcel Ciolacu? – și extremiștii. PSD și extremiștii se opun extinderii Schengen și implicit intrării României.

Cine decide? Comisia pentru Afaceri Europene a Riksdag-ului (Parlamentul suedez). Ei, înainte de orice reuniune a Consiliului miniștrilor și Consiliului European, Guvernul suedez este obligat să consulte Comisia pentru Afaceri Europene. Componența Comisiei e stabilită la fel ca pentru comisiile Parlamentului, deci în prezent majoritate PSD și extremiști.

Când decide? Comisia pentru Afaceri Europene se reunește de obicei în vinerea de dinaintea Consiliului de miniștri sau a Consiliului European, în acest caz ar fi pe 2 decembrie, că pe 8 și 9 decembrie e JAI.

Este decizia obligatorie? Da și nu: Guvernul suedez NU poate ignora mandatul dat de Comisie decât cu un motiv foarte bine întemeiat, altfel riscă retragerea încrederii de către Riksdag – pică Guvernul, pe scurt.

Foarte important! La fiecare 6 luni, această Comisie pentru afaceri europene se reunește cu omologii din guvernele statelor membre în COSAC și tocmai s-a încheiat cea de-a LXVIII-a reuniune plenară la Praga, la care-a participat președintele Comisiei pentru afaceri europene, deputatul Ștefan Muşoiu de la PSD. A dat și-un comunicat de presă Mușoiu azi la matineu, a zis că „Aşteptăm cu nerăbdare un vot favorabil în următorul Consiliu pentru Afaceri Interne care va discuta extinderea spaţiului Schengen fără controale la frontierele interne”.

Știți cine-a fost președintele Comisiei de Afaceri Europene de la Senat pân-acum câteva săptămâni? Angel Tîlvăr, actualul ministru PSD de la Apărare. A făcut rocada cu un alt PSD-ist de frunte, Vasile Dîncu.  Să ne spună Marcel Ciolacu cum e cu Schengen și cu Suedia, ce-i spun PSD-iștii? Că ei se ocupă, în 2022 și de 30 de ani încoace.”

Context

După ce Olanda a cerut ”investigații suplimentare” despre statul de drept și corupția din România, și opoziția politică din Suedia s-ar opune aderării țării noastre la Schengen, scrie cotidianul suedez Dagens Niheter. Guvernul minoritar nu are sprijin în Parlamentul de la Stockholm și urmează să înregistreze prima înfrângere în Legislativ. Atât social-democrații, cât și democrații suedezi se opun propunerii de extindere a spațiului Schengen.

La reuniunea de joi a Comisiei pentru justiție, Guvernul condus din 18 octombrie de Ulf Kristersson a prezentat o propunere prin care Suedia sprijină cooperarea Schengen consolidată. Conform propunerii, Suedia ar trebui să spună da admiterii României, Bulgariei și Croației în cadrul cooperării.

Problema extinderii spațiului Schengen este promovată de actuala președinție a UE, cea a Republicii Cehe, care dorește ca țările UE să ia o decizie în acest sens în decembrie. Potrivit propunerii prezentate în Comisia de justiție, guvernul consideră că atât Croația, cât și România și Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen.

Dar și partidul partener al Guvernului, Democrații Suedezi (SD), spune nu. Poziția de principiu a SD este că dreptul fiecărei țări de a controla frontierele în Europa ar trebui consolidat.

„Când vine vorba de Bulgaria și România, Suedia se confruntă în prezent cu probleme generalizate cu cetățeni din aceste țări care abuzează de Directiva privind mobilitatea existentă, ceea ce pune în discuție ordinea publică din Suedia”, scrie pentru DN Adam Marttinen, membru SD al Comisiei pentru justiție.

De asemenea, SD își justifică poziția criticând „corupția generalizată și lipsa de acțiune împotriva crimei organizate, precum și faptul că frontiera externă Schengen ar putea fi mutată la granița cu Ucraina”.

Acordul de cooperare al Democraților Suedezi cu guvernul nu se referă la afacerile externe. Acest lucru înseamnă că SD își poate urma propria linie în astfel de probleme și poate astfel bloca propunerile guvernului. În acord, SD a inclus, de asemenea, un punct conform căruia noul guvern va investiga o interdicție națională a cerșetoriei în Suedia.

DN l-a contactat pe ministrul justiției, Gunnar Strömmer (M), care a refuzat să comenteze.

La 20 octombrie, parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie prin care solicită guvernului de la Haga să nu facă „niciun pas ireversibil” în ceea ce privește aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen până când nu efectuează „investigații suplimentare în ceea ce privește supravegherea frontierelor” de către cele două țări.

În rezoluția adoptată, Parlamentul olandez cere guvernului să asigure investigații suplimentare privind supravegherea frontierelor de către România și Bulgaria, pe baza faptului că Țările de Jos analizează cu strictețe și corectitudine funcționarea statului de drept și reducerea corupției și a criminalității organizate în ambele țări, iar până atunci să nu facă niciun pas ireversibil”.