G4Media.ro

EURO 2020: Oraşele şi stadioanele Campionatului European de Fotbal

EURO 2020: Oraşele şi stadioanele Campionatului European de Fotbal

Cea de-a XVI-a ediţie a turneului final al Campionatului European de Fotbal – EURO 2020, organizat de UEFA, se va derula în perioada 11 iunie – 11 iulie 2021, pentru prima oară, în 11 oraşe şi tot atâtea stadioane de pe continent.

Stadioanele pe care se vor desfăşura partidele de la EURO 2020 sunt:

  • Johan Cruyff Arena din Amsterdam (Ţările de Jos),
  • Olympic Stadium din Baku (Azerbaidjan),
  • Arena Naţională din Bucureşti (România),
  • Puskás Aréna din Budapesta (Ungaria),
  • Parken Stadium din Copenhaga (Danemarca),
  • Hampden Park din Glasgow (Scoţia),
  • Wembley Stadium din Londra (Anglia),
  • Allianz Arena din München (Germania),
  • Stadio Olimpico din Roma (Italia),
  • La Cartuja din Sevilla (Spania)
  • Krestovski Stadium din Sankt Petersburg (Rusia), conform www.frf.ro.

Meciul de deschidere al Campionatului European se va juca pe Stadio Olimpico din Roma, iar finala pe Stadionul Wembley din Londra, menţionează site-ul www.uefa.com.

UEFA a reevaluat, la 11 decembrie 2008, condiţiile de desfăşurare a turneului final pentru ţările gazdă, stabilind că sunt necesare nouă stadioane principale şi alte trei de rezervă. Condiţiile minimale pentru mărimea arenelor sportive erau: două stadioane cu o capacitate de minim 50.000 de locuri; trei cu o capacitate de minim 40.000 de locuri; patru stadioane cu o capacitate de minim 30.000 de locuri; patru cu o capacitate de minim 60.000 locuri.

Un număr de 13 stadioane au fost selectate şi anunţate la 19 septembrie 2014, astfel: Londra (Anglia), München (Germania), Baku (Azerbaidjan), Sankt Petersburg (Rusia), Roma (Italia), Copenhaga (Danemarca), Bucureşti (România), Amsterdam (Ţările de Jos), Dublin (Irlanda), Bilbao (Spania), Budapesta (Ungaria), Bruxelles (Belgia), Glasgow (Scoţia). Dintre cele 13 stadioane, opt nu mai găzduiseră vreun Campionat European: Baku, Sankt Petersburg, Copenhaga, Bucureşti, Dublin, Bilbao, Budapesta şi Glasgow. Dintre cele 13 ţări, şapte nu au mai găzduit vreo finală europeană: Azerbaidjan, Danemarca, Ungaria, România, Irlanda, Rusia şi Scoţia. Dintre cele 13 stadioane stabilite iniţial, doar două au mai găzduit o finală europeană: Stadio Olimpico din Roma şi Amsterdam Arena. Vechiul stadion Wembley a găzduit meciurile şi finala Campionatului European din 1996, dar cu toate că noua arenă a fost construită în aceeaşi locaţie, este considerat un stadion diferit faţă de Old Wembley. În urma selecţiei finale, oraşele Bruxelles, Bilbao şi Dublin au fost eliminate, meciurile fiind mutate pe arenele din Londra, Sevilla şi Sankt Petersburg.

România a primit dreptul de organizare a patru meciuri din cadrul Campionatului European pe Arena Naţională din Capitală. Bucureştiul va găzdui trei partide în cadrul Grupei C şi una în faza optimilor de finală.

Fiecare oraş va găzdui trei meciuri din faza grupelor şi un meci în optimile de finală sau sferturile de finală, cu excepţia Sankt Petersburg, care va găzdui şapte meciuri şi Londra – opt partide, care va găzdui inclusiv finala şi semifinalele.

UEFA le-a cerut celor 11 ţări gazdă, printre care şi România, să prezinte până pe 7 aprilie 2021 planurile proprii pentru intrarea pe stadioane şi alte scenarii, care să includă prezenţa spectatorilor. UEFA a menţionat patru scenarii operaţionale: stadion deschis la capacitate maximă, deschis cu o capacitate de cel puţin 50%, stadion deschis cu o capacitate între 20-30% sau meciuri cu porţile închise. La 31 martie 2021, UEFA a decis să lase la nivelul autorităţilor locale decizia privind numărul de spectatori acceptaţi pe stadioane la meciurile turneului final al EURO 2020, notează Reuters. La 9 aprilie, UEFA a anunţat că opt dintre gazdele turneului şi-au confirmat capacităţile stadionului, variind de la 25% la 100% spectatori. Celelalte patru gazde au primit o prelungire până la 23 aprilie 2021 pentru a-şi prezenta capacităţile.

Stadioanele EURO 2020:

1. Johan Cruyff Arena Amsterdam

Anul construcţiei: 1996. Capacitate: 55.500 spectatori. Pe arenă îşi dispută meciurile de acasă echipa olandeză Ajax Amsterdam, notează www.worldstadiums.com. Este cel mai mare stadion din Olanda şi primul din Europa cu acoperiş retractabil. Este primul stadion cu un pasaj subteran. Suprafaţa stadionului este de 35.000 metri pătraţi ceea ce reprezintă echivalentul a patru gazoane. Arena nu este folosită numai pentru meciurile de fotbal, ci şi în alte scopuri: prezentare de produse, reprezentaţii teatrale, petreceri organizate de companii private, concerte şi multe alte evenimente.

2. Olympic Stadium Baku

Anul construcţiei: 2015. Capacitate: 68.700 spectatori. Este un stadion multifuncţional, proiectat şi construit conform standardelor internaţionale stabilite de UEFA, FIFA şi Asociaţia Internaţională a Federaţiilor de Atletism (IAAF). Este cel mai mare stadion din Azerbaidjan. Principalul beneficiar al stadionului este echipa naţională de fotbal a Azerbaidjanului, care în trecut juca pe Stadionul Republican Tofiq Bahramov.

3. Arena Naţională Bucureşti

Anul construcţiei: 2011. Capacitate: 55.634 spectatori. Pe acest stadion se dispută meciurile echipei naţionale de fotbal, ale echipelor Dinamo şi FCSB, finala Cupei României şi Supercupa României. Este cel mai mare stadion din ţară, primul de elită UEFA din România. În 2012, a găzduit Finala UEFA Europa League, aceasta fiind prima finală europeană găzduită de România. Stadionul are o suprafaţă de 108.000 metri pătraţi. Construcţia include un garaj subteran cu 200 de locuri de parcare, 40 de loje a câte 12 locuri, săli de conferinţe şi restaurante. A fost construit pe locul fostului Stadion Naţional „Lia Manoliu” (1953).

4. Puskás Aréna Budapesta

Anul construcţiei: 2019. Capacitate: 67.889 spectatori. Este construit în locul fostului stadion Ferenc Puskás a cărui demolare a fost finalizată în 2016. Ambele stadioane au fost numite în cinstea legendarului fost căpitan al echipei naţionale. Pe 15 noiembrie 2019, arena a fost deschisă de meciul Ungaria – Uruguay.

5. Parken Stadium Copenhaga

Anul construcţiei: 1992. Capacitate: 38.065 spectatori. Este stadionul de casă al clubului FC Copenhaga şi al echipei naţionale de fotbal a Danemarcei. Capacitatea stadionului pe durata concertelor este de peste 50.000 de oameni. Parken a găzduit inclusiv concursul muzical Eurovision 2001. Cel mai mare concert ţinut pe Parken a fost cel al lui Michael Jackson pe 14 august 1997, atunci când au asistat 60.000 de persoane.

6. Hampden Park Glasgow

Anul construcţiei: 1903. Capacitate: 51.866 spectatori. Serveşte ca stadion naţional pentru fotbalul din Scoţia, pe care se dispută meciurile de acasă ale echipei naţionale. Regulat, găzduieşte meciuri din fazele superioare ale Cupei Scoţiei şi Cupa Ligii. Mai este utilizat pentru concerte şi alte evenimente sportive. Hampden a fost cel mai mare stadion din lume la momentul inaugurării, cu o capacitate de peste 100.000 de locuri. Aceasta a fost mărită între 1927 şi 1937, atingând apogeul de 150.000 de locuri. Recordul de audienţă a fost 149.415 de spectatori, la un meci dintre Scoţia şi Anglia din 1937, acesta fiind şi recordul european pentru un meci de fotbal internaţional. Normele de siguranţă stricte au impus ca arena să fie redusă până la 81.000 de locuri în 1977. Stadionul a fost complet renovat de atunci, cea mai recentă fiind finalizată în 1999. A găzduit numeroase evenimente sportive prestigioase, printre care de trei ori Finala Ligii Campionilor, două finale de Cupa Cupelor UEFA şi o finală de Cupa UEFA.

7. Wembley Stadium Londra

Anul construcţiei: 2007. Capacitate: 90.000 spectatori. A fost construit pe locul vechiului Stadion Wembley, demolat în 2003. Arena găzduieşte meciuri de fotbal majore cum ar fi finalele FA Cup şi meciurile de acasă ale echipei naţionale de fotbal a Angliei. Stadion de categoria a patra UEFA, Wembley este al doilea după mărime din Europa. Stadionul include un acoperiş parţial retractabil şi Arca Wembley de 134 metri înălţime.

8. Allianz Arena München

Anul construcţiei: 2005. Capacitate: 75.024 spectatori. Pe Allianz Arena au avut loc meciurile echipelor FC Bayern München şi TSV 1860 München începând cu sezonul 2005/2006. Pe durata Campionatului Mondial de Fotbal 2006, stadionul a fost denumit FIFA World Cup Stadium Munich. În competiţiile UEFA de club, este numit Fußball Arena München, şi a găzduit Finala Ligii Campionilor 2012. Din 2017/2018, numai clubul FC Bayern München joacă pe acest stadion. Clubul TSV 1860 a fost retrogradat din 2. Bundesliga în Regionalliga Bayern, iar contractul de închiriere a fost reziliat.

9. Stadio Olimpico Roma

Anul construcţiei: 1953. Capacitate: 70.634 spectatori. A fost construit pentru a putea găzdui Jocurile Olimpice de vară din 1960. Este proprietatea Comitetului Olimpic Naţional Italian şi este folosit pentru meciurile de fotbal, întrecerile de atletism, dar şi pentru concerte. De asemenea, este folosit de cluburile de fotbal din capitala Italiei, SS Lazio şi AS Roma. În 1989, a fost îmbunătăţit pentru a putea găzdui partide de la Campionatul Mondial de Fotbal – Italia 1990. Alături de Stadionul Giuseppe Meazza (San Siro), Stadio Olimpico Roma a primit calificativul de 5 stele din partea Comitetului de Securitate al Stadioanelor UEFA.

10. Krestovski Stadium Sankt Petersburg

Anul construcţiei: 2017. Capacitate: 67.800 spectatori. Până în 2007 se afla în acest loc stadionul Kirov (construit în 1932). Tribunele stadionului Kirov au fost amplasate pe pantele unei movile artificiale circulare în partea de vest a insulei Krestovski, pe coasta Golfului Finlandei. Stadionul actual a fost proiectat de un arhitect japonez, cu o viziune modernă, tehnologic avansată. Adaptat la climatul rusesc, stadionul este potrivit pentru a fi folosit în timpul iernii şi are un acoperiş retractabil pentru jocurile de vară. Este gazda echipei Zenit St. Petersburg.

11. La Cartuja Sevilla

Anul construcţiei: 1999. Capacitate: 57.619. Este un stadion multi-uz din Isla de la Cartuja în Sevilla. A fost construit în 1999 pentru Campionatul Mondial de Atletism. A fost gazda finalei Cupei UEFA 2003 dintre Celtic Glasgow şi FC Porto. Echipa naţională de fotbal a Spaniei a jucat uneori meciurile de acasă pe acest stadion, care a mai găzduit o finală de Copa del Rey. Federaţia Spaniolă de Tenis l-a ales de două ori pentru a găzdui finala Cupei Davis, în 2004 şi 2011.

Oraşele EURO 2020

Amsterdam (Olanda)

Este capitala oficială a Regatului Ţărilor de Jos, însă instituţiile fundamentale ale statului (Parlamentul, Guvernul şi Curtea Supremă de Justiţie) îşi au sediul la Haga. Este cel mai mare oraş olandez cu o populaţie de peste 750.000 locuitori. Linia de apărare fortificată din Amsterdam a fost înscrisă în anul 1996 pe lista Patrimoniului cultural mondial UNESCO. Muzeele sunt principala atracţie în Amsterdam, peste cincizeci de astfel de instituţii de cultură atrăgând milioane de turişti anual.

Baku (Azerbaidjan)

Este capitala ţării şi cel mai mare oraş din Azerbaidjan, fiind localizat în partea sudică a peninsulei Abşeron. Baku este compus din trei părţi: vechiul şi noul oraş, precum şi oraşul construit de Uniunea Sovietică. Populaţia este de peste două milioane de locuitori, iar circa trei milioane de persoane locuiesc în zona metropolitană. Structura oraşului bogat în petrol este una rectangulară, doar în partea veche din interiorul vechii fortăreţe, străzile sunt întortocheate şi înguste.

Bucureşti (România)

Capitală a României, Bucureşti este cel mai populat şi cel mai important centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de aproape 1,9 milioane de locuitori (2011) face ca Bucureştiul să fie printre marile oraşe din Uniunea Europeană. Oraşul are facilităţi pentru convenţii, instituţii de învăţământ, zone culturale, centre comerciale şi zone de agrement.

Budapesta (Ungaria)

Capitala Ungariei este situată pe ambele maluri ale Dunării. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafaţă, iar în vest se află Buda, cealaltă treime a oraşului. Are circa 1,7 milioane de locuitori (1999). Are un rol important în legăturile terestre ale Ungariei, de aici pornind şoselele ungureşti şi totodată este nodul centralizat al reţelei feroviare. Buda este zona de locuit a capitalei, cu zone economice în nord şi în sud, iar Pesta este centrul administrativ, comercial şi industrial, cu cartiere mari rezidenţiale şi cu mari locaţii de divertisment.

Copenhaga (Danemarca)

Capitala Danemarcei este situată pe coasta orientală a insulei Sjaelland şi în mica insulă Amager, faţă în faţă cu strâmtoarea Řresund. Populaţia daneză a regiunii metropolitane a Copenhagăi este de 1.800.000 locuitori, din care o treime locuieşte în localitatea Frederiksberg, o treime în comitatul Copenhaga, iar restul în celelalte localităţi din regiune. Statuia Mica Sirenă, amplasată pe o stâncă rotundă din portul Langelinie, este una dintre cele mai cunoscute atracţii turistice din Danemarca.

Glasgow (Scoţia)

Este cel mai mare oraş din Scoţia, Regatul Unit. Are o populaţie de circa 1,8 milioane de locuitori, iar 2,1 milioane de persoane trăiesc în zona metropolitană. A fost votat „Cel mai prietenos oraş din lume” în cadrul unui sondaj Rough Guide şi se află în topul 20 al celor mai bune destinaţii din lume de la National Geographic.

Londra (Anglia)

Capitala Angliei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Londra este cel mai important centru politic, financiar, cultural şi artistic al ţării şi unul dintre cele mai importante oraşe ale lumii. Bursa de Valori a Londrei este cea mai mare din Europa, printre cele mai mari din lume şi cel mai relevant indicator al pieţei monetare la nivel mondial. Populaţia este de peste 7,5 milioane de locuitori (2005) în Londra Mare, cărora li se adaugă alte câteva milioane din zona metropolitană. În Londra se găsesc sediile a numeroase instituţii şi corporaţii de importanţă globală; multe clădiri importante: palate, muzee, teatre, săli de concerte, aeroporturi, staţii de cale ferată, numeroase ambasade şi consulate.

München (Germania)

Este capitala landului federal Bavaria (Bayern) şi al treilea oraş ca mărime din Germania, după Berlin şi Hamburg, cu o populaţie de peste 1,5 milioane de locuitori (2017). În München îşi au sediul numeroase instituţii naţionale şi internaţionale, dar şi universităţi şi instituţii de învăţământ superior, importante muzee şi teatre. Cele mai vestite sunt, în München, sărbătoarea Oktoberfest şi clubul de fotbal Bayern München.

Roma (Italia)

Situat pe malul fluviului Tibru, oraşul are o istorie îndelungată, fiind de-a lungul secolelor capitala Republicii Romane, a Imperiului Roman, a Bisericii Romano-Catolice şi a Italiei moderne. Are o populaţie de peste trei milioane de persoane, iar aria metropolitană în jur de patru milioane. Roma este un important centru turistic. Printre monumentele cele mai faimoase se numără Colosseumul şi Columna lui Traian.

Sevilla (Spania)

Este capitala regiunii autonome Andaluzia şi a provinciei Sevilla. Este al patrulea oraş ca mărime din Spania după Madrid, Barcelona şi Valencia, cu o populaţie de aproape 700.000 de locuitori şi peste 1,5 milioane în zona metropolitană (2016). Este situată în partea de sud-vest a peninsulei Iberice, pe malurile fluviului Guadalquivir. Din cele mai vechi timpuri, oraşul a fost port fluvial şi punct de legătura între Oceanul Atlantic şi interiorul Andaluziei.

Sankt Petersburg (Rusia)

Cunoscut şi sub numele de Petrograd sau Leningrad, Sankt Petersburg se află în Rusia de nord-vest, în delta râului Neva, în partea de est a golfului Finic al Mării Baltice. A fost fondat de ţarul Petru cel Mare, în 1703, fiind, de la acea dată, capitală a Imperiului Rus până în 1918. Cu cei aproape 4,5 milioane de locuitori (2002), este cel de-al doilea oraş ca mărime al Rusiei, un centru european de cultură extrem de important şi cel mai important port rusesc la Marea Baltică.

Sursa: Agerpres

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.