Este presa americană „dușmanul poporului”? Editorii unor ziare românești din SUA și Canada comentează declarațiile președintelui Trump despre media

În cei doi ani care au trecut de la preluarea mandatului la Casa Albă, președintele Donald Trump s-a aflat într-o confruntare aproape constantă cu presa de peste Ocean. Nu puține au fost momentele în care liderul republican a descris media americană drept „dușmanul poporului,” criticând-o pentru ceea ce, consideră el, este lipsa de obiectivitate în relatarea evenimentelor care îl privesc pe el și pe cei din administrația sa. G4Media.ro i-a întrebat pe câțiva dintre editorii unor ziare românești din Statele Unite și Canada ce părere au despre declarațiile lui Trump legate de presa ca „Enemy of the People.”

Ultimul exemplu invocat în acest conflict dintre liderul american si media este cel de saptamâna trecută, când site-ul de știri BuzzFeed a prezentat un material bazat pe declaratiile a două surse care susținea că Trump i-a cerut lui Michael Cohen, fostul său avocat, să mintă în timpul audierilor din Congres despre planurile sale de a construi un zgârie-nori în Moscova.

Articolul a provocat o furtună mediatică în Statele Unite, fiind preluat rapid de majoritatea instituțiilor de presă, care l-au prezentat – fără însă să confirme vreuna dintre acuzatii – ca o dovadă incontestabilă a legăturilor dintre Trump și regimul de la Kremlin. Aproape la unison, democrații au cerut nu doar declanșarea unor investigații oficiale, ci și punerea sub acuzare a președintelui.

După doar câteva ore însă de la publicare, veridicidatea informaților din material a fost infirmată chiar de către biroul procurorului Robert Mueller, însărcinat cu anchetarea presupuselor relații dintre campania electorală a lui Trump și Rusia în alegerile din 2016. Credibilitatea presei a intrat din nou în colimatorul liderului de la Casa Albă și a suporterilor săi, care s-au dezlănțuit împotriva celor de la BuzzFeed și a organizațiilor media. Acestea au fost criticate că s-au transformat în „partid de opoziție,” că și-au pierdut complet credibilitatea și că sunt principalele instrumente de propagare de fake news despre administrația republicană.

Contextul. Războiul lui Donald Trump cu presă americană a început încă din perioada în care republicanul a intrat în cursa pentru Casa Albă. El s-a plâns constant de felul în care a fost prezentat de presa de peste Ocean (cea mai mare parte a ei fiind liberală și favorabilă democraților), exprimându-și deseori, în public sau în mesaje tweet, nemulțumirea față de ceea ce el a afirmat că este felul neprincipial în care este descris de ziariști.

După instalarea la Casă Albă, conflictul dintre cele două tabere s-a acutizat, iar Trump a folosit în repetate rânduri expresia „dușmanul poporului” și „știri false” atunci când s-a referit la presa americană. Iar unii analiști cred că acuzațiile presedintelui, dincolo de felul bombastic și exagerat în care Trump le prezintă, nu sunt departe de adevăr.

În vara trecută, o statistică a grupului conservator Media Research Center dezvăluia faptul că, în primele şase luni din 2018, prezentarea lui Trump de către cele trei canale comerciale mari de televiziune (ABC, CBS, NBC) a fost negativă în proporţie de 92%. „Cu cât Trump este criticat mai mult de către mass-media, cu atât mai mult baza lui electorală pare să se strângă în jurul lui,” a precizat atunci Fred Yang, specialist în realizarea de sondaje de opinie.

Mai mult, pentru primii doi ani de mandat ai lui Trump, grupul conservator a calculat că prezentarea liderului american fost negativă în proporție de 90%, iar presupusele legături ilegale ale președintelui Statelor Unite cu Rusia au fost subiectul cel mai des abordat de principalele trei canale comerciale mari de televiziune.

De partea lor, instituțiile media au respins categoric acuzațiile președintelui Trump că sunt partizane și că îl atacă fără motiv. Chiar și materialul publicat de BuzzFeed a fost considerat unul care reflectă cu obiectivitate contactele cel puțin suspecte pe care membri ai Administrației Trump le-au avut cu oficiali de la Moscova, în ciuda faptului că nu prezintă dovezi concrete, iar cei doi jurnalisti care au scris articolul au recunoscut că nu au văzut personal documentele invocate în material. De altfel, în ciuda comunicatului emis de biroul procurorului Mueller care îi neagă veridicitatea, materialul continuă să fie postat pe site-ul de știri BuzzFeed.

Indiferent însă de cine are sau nu dreptate în acest caz, un lucru este cert: așa cum au remarcat mulți comentatori și observatori ai fenomenului media, președenția lui Donald Trump a fost o mană cerească pentru media americană, atât pentru cea scrisă, jurnalele online sau canalele de televiziune.

După o perioada dificilă care a fost martora închiderii a sute de ziare, reducerea semnificativă a ratingurilor și a numărului de abonați plătitori, precum și scăderea dramatică a veniturilor din publicitate, instituțiile media din Statele Unite profită de noul peisaj politic și traversează o perioada favorabilă din punct de vedere financiar.

Multe publicații au raportat creșterea veniturilor și a numărului de abonați, posturile de televiziune înregistreaza ratinguri importante, iar companiile investesc din nou bugete semnificative în publicitatea media. Iar în tot acest context mediatic și politic complicat, războiul lui Trump cu presa americană e văzut ca un factor esențial, care avantajează, prin promovarea non-stop a Casei Albe (chiar si negativa), prin veniturile generate și prin influenta crucială asupra cresterii tirajelor/ratingurilor, ambele tabere.

Ce cred editorii români. I-am întrebat pe câtiva dintre editorii unor ziare românești din Statele Unite și Canada ce părere au despre declarațiile lui Trump legate de presa ca „Enemy of the People.” Iată mai jos opiniile lor:

• Grigore L. Culian, editor/fondator New York Magazin: „Presa americană este împărțită în ceea ce privește declarațiile președintelui Trump, așa cum se întâmplă în toate țările în care proprietarii din mass-media au interese financiare. Trump nu face decât să-și țină promisiunile din campania electorală, cu care a câștigat votul a 63 de milioane de americani și funcția de șef la Casa Albă, dar să nu uităm că tot atâția nu l-au votat, fapt care a dus la această înverșunare a unei categorii a electoratului împotriva alteia (republicani versus democrați). Pe de altă parte, alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie anul trecut au dat apă la moară democraților, care au devenit majoritari în Camera Reprezentanților și se află acum la butoane, ceea ce a inflamat și mai mult atât lupta pentru putere cât și atacurile democraților la adresa președintelui prin intermediul unei părți din mass-media care le este favorabilă (The New York Times, CNN, CNBS etc.). Dacă adăugăm și milioanele investite de miliardarul George Soros în zeci de ONG-uri anti-Trump, avem tabloul complet al situației actuale, în care președintele nu face decât să constate o stare de fapt și s-o aducă în spațiul public cu ajutorul rețelelor social-media – în special prin comentariile de pe Twitter.”
• Lucian Oprea, director Gândacul de Colorado: „Președintele american a declarat în luna august a anului trecut că 80% din presa americană este “inamicul poporului”. “Ziariștii sunt nebuni, inventează lucruri despre mine și raportează doar 20% din ceea ce realizez”, spunea Trump și în octombrie 2018. Declarațiile președintelui american aduc aminte de războiul cu presa pe care președintele Nixon l-a început încă din 1969. Însă pentru acea vreme, presa americană nu era văzută în totalitate ca un dușman ci mai mult ca un inamic al administrației prezidențiale. În schimb, actualul președinte a împins credibilitatea presei americane, prin discursurile și tweet-urile scrise în miez de noapte, într-o prăpastie în care dacă americanul de rând cade nu mai știe să ajungă să distingă adevăratele știri în comparație cu “fake news”. Din nefericire, țara nu a fost mai mult divizată decât acum în cei 18 ani de când sunt aici. Din punctul meu de vedere, susținătorii președintelui urmează strategia acestuia de a crede tot ce li se spune fără a face distincția dintre adevăr și irealitate, poate și pentru că nu accesează o altă opinie sau a cerceta realitatea respectivei informații. Trist, dar adevărat, acest comportament pueril al președintelui american, îmi aduce aminte de spălarea pe creier folosită în timpul comunismului. Diferența de atunci este că lumea nu putea cerceta “adevărul”.”
• Răzvan Dupleac, director ZigZag Român-Canadian: „Este o certitudine că peste tot în lume există curentul „fake news” – un mod la fel de periculos dar mult mai perfid decît cucerirea popoarelor prin război: conducerea maselor prin manipulare, insinuarea în creierul oamenilor cu minciunile și mizeriile celui „vîndut pe cîțiva arginți” să facă asta, și aruncarea celor astfel intoxicați în lupte pentru cauze imorale, chiar condamnabile. Iar împotriva acestei tendințe trebuie ca presa onestă – cea care nu abdică de la relatarea adevărului și, așa cum se învață, verificarea informației din trei surse – trebuie să se lupte cu o înverșunare și mai mare decît a celor care, pentru bani, ajung să vîndă chiar națiuni pentru generații întregi prin astfel de propagări de „fake news.” Dar e mult prea mult să auzi că se invocă „fake news” la orice pas cînd unui lider – de partid sau, și mai grav, de țară! – îi trece furia de moment. Să vezi că același deget „împunge” în ochii oamenilor acuzatorul „fake news” pentru că presa onestă i-a relatat spusele și faptele: adică adevărul, însoțit de dovezi – documente, probe video sau audio – evident netrucate. Cum să lupți împotriva desființării presei? Este ca și cum ai lupta împotriva existenței partidelor de opoziție! Ca și cum ai tăia mîna care îi întinde tratamentul unui bolnav! Presa trebuie să se curețe ea însăși de cei din interior despre care se știe că „primesc mutările în plic”, care se află pe state de plata secrete, de conștiințele al căror preț este de cumpărat. Adică, de „100% fake news.”