Eşec juridic pentru Kiev. Curtea Internaţională de Justiţie a respins o mare parte din acuzele Ucrainei împotriva Rusiei în legătură cu doborârea zborului MH17

Judecătorii de la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) au constatat miercuri că Rusia a încălcat elemente ale unui tratat antiterorism al ONU, dar au refuzat să se pronunţe cu privire la acuzaţiile aduse de Kiev potrivit cărora Moscova ar fi responsabilă pentru doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines, deasupra estului Ucrainei, în 2014, relatează Reuters, transmite News.ro.
În aceeaşi hotărâre, judecătorii de la cea mai înaltă instanţă a ONU au constatat că Rusia a încălcat un tratat antidiscriminare prin faptul că nu a sprijinit învăţământul în limba ucraineană în Crimeea după anexarea peninsulei în 2014.
Deciziile au reprezentat un eşec juridic pentru Kiev, instanţa respingând solicitările Ucrainei de a fi acordate reparaţii materiale pentru ambele încălcări. CIJ doar a ordonat Rusiei să respecte tratatele.
Reprezentantul Ucrainei, Anton Korinevici, a subliniat totuşi că hotărârea este importantă pentru Kiev, deoarece a stabilit că Rusia a încălcat dreptul internaţional. „Este pentru prima dată când, în mod oficial, legal, Rusia este numită violator al dreptului internaţional”, a declarat el jurnaliştilor după pronunţarea hotărârii.
Ucraina intentase procesul la CIJ în 2017, acuzând Rusia că a încălcat un tratat antiterorism prin finanţarea separatiştilor pro-ruşi din Ucraina.
Judecătorii Curţii au declarat că Moscova a încălcat tratatul antiterorism al ONU prin faptul că nu a investigat acuzaţiile plauzibile potrivit cărora unele fonduri au fost trimise din Rusia în Ucraina pentru a finanţa, eventual, activităţi teroriste.
Completul de 16 judecători a ordonat Rusiei să investigheze orice acuzaţii plauzibile de finanţare a terorismului, dar a respins cererea de despăgubiri din partea Kievului.
Curtea a refuzat să se pronunţe cu privire la doborârea MH17, afirmând că încălcările privind finanţarea terorismului se aplică doar sprijinului monetar şi financiar, nu şi furnizării de arme sau de instruire, aşa cum susţine Ucraina.
Kievul a susţinut că Rusia a furnizat sistemul de rachete care a doborât aeronava, dar nu a invocat sprijin financiar în acest caz.
În cadrul unei audieri la tribunalul de la Haga, în iunie anul trecut, Rusia a respins acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora ar fi finanţat şi controlat separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei ca fiind ficţiune şi „minciuni flagrante”.
În acest caz, care a durat aproape şapte ani, Kievul a acuzat Rusia de echiparea şi finanţarea forţelor pro-ruse, inclusiv a rebelilor care au doborât zborul MH17 în iulie 2014, ucigându-i pe toţi cei 298 de oameni de la bord.
În noiembrie 2022, un tribunal olandez a condamnat în absenţă doi ruşi şi un ucrainean la închisoare pe viaţă pentru rolul lor în provocarea acestui dezastru.
În legătură cu Crimeea, Ucraina a declarat că Rusia a încercat să şteargă cultura etnicilor tătari şi ucraineni. Instanţa a respins toate acuzaţiile legate de tătari, dar a constatat că Moscova nu a făcut suficient pentru a sprijini educaţia în limba ucraineană.
Hotărârile tribunalului sunt definitive şi fără drept de apel, dar nu are nicio modalitate de a pune în aplicare deciziile sale.
Vineri, CIJ se va pronunţa într-un alt caz în care Ucraina a acuzat Moscova că a aplicat în mod fals Convenţia privind genocidul din 1948 pentru a justifica invazia din 24 februarie 2022.