Eșec complet de comunicare al statului român după prăbușirea dronei ruse peste un bloc din Galați

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Liderii statului român au eșuat vineri la capitolul comunicare publică după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați și a dat naștere celui mai grav incident de securitate, un moment în care cetățenii au nevoie de ghidaj instituțional și perspectivă politică. Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au reacționat public mult după lideri occidentali, liderul PSD a omis să condamne Rusia, iar militarii au vorbit într-un limbaj tehnic inaccesibil nespecialiștilor.

Reamintim că în urmă cu doar două zile, președintele Dan dăduse indicații într-un eveniment la Cotroceni despre conduita liderilor politici: ”Ce trebuie să facă statul? În primul rând, să comunice coerent și strategic, și, dacă se poate, uman și nu propagandistic, cum, din păcate, politicianul, încurajat de consultanți, o face adesea. Și apoi, când comunică, trebuie să se ducă acolo unde e publicul”. 

Până când liderii statului au reacționat, un val de fake-uri și narațiuni pro-ruse a inundat rețele de socializare cu mesaje precum ”Drona era ucraineană”, ”România e în război”, ”Nicușor aștepta semnalul”. Citește aici o analiză G4Media

Președintele Nicușor Dan a avut o reacție la aproape opt ore după incidentul înregistrat în Galați în jurul orei 1.50. Șeful statului a emis un comunicat în care a anunțat ședință CSAT, a condamnat Rusia și a i-a asigurat pe cetățeni de tot sprijinul statului. Reacția sa a fost tardivă, a venit la zeci de minute după reacțiile NATO, ale Ursulei von der Leyen sau președintelui Letoniei. De precizat că Nicușor Dan nu a apărut public, ci doar a emis un comunicat postat pe rețelele sociale.

Premierul Ilie Bolojan a reacționat cu câteva minute înainte de Nicușor Dan, tot printr-un comunicat pe rețele, după ce reacționaseră liderii străini. Bolojan este la Chișinău, unde a ajuns noaptea trecută. Ulterior, premierul interimar a făcut și declarații televizate în care a condamnat Rusia și a anunțat noi măsuri care să accelereze pregătirea României față de atacurile Rusiei.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, nu a avut nici o reacție publică până la ora publicării acestui articol pentru a explica de ce armata nu a doborât drona rusească.

În schimb, oficiali ai MApN au ieșit într-o conferință de presă la minister pentru a explica de ce piloții nu au putut ataca drona, date fiind riscurile de a lovi cu proiectilele zona dens populată din Galați. De remarcat că militarii care au dat declarații au folosit un limbaj pur tehnic, imposibil de înțeles pentru nespecialiști. Un singur exemplu: au folosit de zeci de ori sintagma ”angajarea dronei”, în loc de ”distrugerea dronei”.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, care este și președintele Camerei Deputaților, a folosit incidentul pentru un atac politic la adresa ministrului Apărării, Radu Miruță, și a guvernului pe care PSD l-a demis împreună cu partidul extremist AUR. De remarcat că Grindeanu nu a condamnat Rusia.

Liderul extremist George Simion a condamnat atacul, dar nu a condamnat Rusia. Simion, președintele AUR, a preluat în repetate rânduri propaganda rusă și a evitat constant să critice Rusia pentru invadarea Ucrainei.

De ce e importantă comunicarea publică a liderilor în momente de criză? Nu este un simplu exercițiu de relații publice, ci o componentă vitală a securității naționale. Într-o criză de securitate, fiecare minut de tăcere instituțională lasă un gol uriaș care este umplut instantaneu de panică, speculații și, cel mai periculos, de mașinăria de dezinformare a Moscovei.

O reacție rapidă, fermă și tradusă într-un limbaj pe înțelesul tuturor este singurul antidot împotriva războiului hibrid care vizează direct mintea cetățenilor. Când oficialii de la vârful statului ezită, întârzie sau se ascund în spatele unui jargon tehnic arid, ei nu fac altceva decât să fragilizeze încrederea populației în capacitatea armatei și a aliaților din NATO de a ne proteja.

Nimeni nu contestă că toți oficalii statului român enumerați mai sus au avut în primele ore mâinile ocupate cu comunicarea institiuțională, cu partenerii externi, cu NATO etc. În astfel de momente volumul de informații care trebuie gestionat de autorități este uriaș, responsabilitatea deciziei pe măsură.

Dar a neglija total publicul intern atât de multă vreme este o eroare. A posta câteva mesaje scurte în primele ore după incident ia câteva minute, indică prezența activă a statului reprezentat la vârf prin președinte, premier, miniștri, transmite publicului un sentiment de încredere că instituțiile sunt pe fază. În absența acestor comunicări, publicul are sentimentul de abandon, de sat fără câini, din care autoritatea statului a dispărut în momente critice pentru țară.