Emil Hurezeanu, despre reuniunea de la Paris: E un grup restrâns, la nivelul şefilor de stat. E vorba de formatul „Weimar+”, căruia i s-au adăugat alte ţări. E posibilă o a doua întâlnire, la care să participe şi România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, afirmă, în legătură cu reuniunea de la Paris, că este un „summit restrâns”, un „grup de lucru la nivelul şefilor de stat” la care participă ţările din formatul „Weimar+” şi alte ţări selectate pe criterii de operativitate şi compatibilitate. Potrivit şefului diplomaţiei române, există posibilitatea ca „nu peste mult timp„ tot preşedintele Emmanuel Macron să organizeze „un al doilea grup de lucru, o a doua întâlnire, la care de această dată să participe şi România”, transmite News.ro.

„Nu este vorba despre un summit (n. red. la Paris), ci de un grup de lucru restrâns, la nivelul şefilor de stat. Să admitem că este un summit restrâns. E vorba de formatul „Weimar+”, căruia, dincolo de triunghiul destul de vechi Franţa, Germania, Polonia, i s-au adăugat şi alte ţări între timp. Acest grup, acest format, nu este la prima reuniune. Criteriile care au dus la această selecţie, să zicem, sunt cele de operativitate şi compatibilitate”, a declarat, luni, Emil Hurezeanu la Digi24.

Potrivit ministrului român al Afacerilor Externe, aceste ţări nu vor discuta luni probleme legate de continuarea războiului în Ucraina sau de felul în care se pune problema începerii procesului de pace.

„Nu ne este pusă răbdarea mult la încercare, pentru că la sfârşitul acestor prevederi de astăzi, din această după-amiază, care încep peste o oră la Paris, preşedintele Franţei va comunica cu conducerea statului român. Există, de asemenea, posibilitatea ca nu peste mult timp tot preşedintele Macron să organizeze un al doilea grup de lucru, o a doua întâlnire, la care de această dată să participe şi România”, a declarat Hurezeanu.

Ministrul de Externe a subliniat că luni, la reuniunea de la Paris, nu sunt nici ţările baltice, nici ţările din sud-estul Europei – Bulgaria, Grecia, Croaţia.

„Există un mandat tacit, încercat, însă verificat, de reprezentare. Polonia este ţara flancului estic, care – n-ar fi prima oară – reprezintă şi interesele noastre, care suntem al doilea mare pilon după Polonia şi interesele ţării baltice, pe acest flanc estic de securitate europeană şi atlantică”, a mai spus Emil Hurezeanu.