Eforturile Chinei pentru a-și proiecta interesele în România și Europa de Est. Cum mergem pe Drumul Mătăsii?

Pentru a-și spori influența regională, China caută cu asiduitate studenți din țări vizate de Inițiativa Belt and Road, inclusiv din România și Balcani. Experții cred însă că țările vizate ar trebui să facă mai mult pentru a-și crea propria specializare în probleme legate de China, pentru a beneficia astfel de extinderea globală a Beijingului, scriu Ana Maria Luca și Anja Vladisavljevic într-o analiză Sinopsis.info.

Mihai Titienar s-a gândit să studieze în China prin anul 2009, pe când economia țării înflorea în timp ce Europa și Statele Unite se cufundau în criză financiară, se arată într-un articol publicat de Balkan Insight.

În 2017, românul în vârstă de 28 de ani a obținut un masterat în Comerț Exterior la Universitatea de Finanțe și Economie din Shanghai, stabilindu-se în orașul unde trăiește și muncește acum.

“În ultimul deceniu, China a depus mari eforturi ca să atragă cât mai mulți studenți străini“, spune el.

“Acest efort trebuie privit ca parte din strategia chineză de a-și spori influența și de a crea o generație de profesioniști care vor avea opinii favorabile despre China“.

Iar Titienar nu e singurul. El este unul dintre tot mai numeroșii studenți, din zeci de țări, ce profită de oportunitățile educaționale chineze, care, începând din 2013, s-au înscris în marele plan chinez de a reface, în secolul XXI, un Drum al Mătăsii care să lege Asia, Africa și Europa.

Inițiativa Belt and Road își propune oficial să construiască rețele comerciale și de infrastructură, care să lege Asia cu Europa și Africa de-a lungul rutelor comerciale vechi de pe Drumul Mătăsii. Proiectul a beneficiat deja de investiții chineze masive și rapide și de implicarea în proiecte de infrastructură în multe dintre cele 71 de țări participante, proiecte coordonate de angajați chinezi și finanțate din împrumuturi oferite de bănci chineze.

Demersul educațional este un element adițional, expresia dorinței crescânde a Chinei de a-și sprijini influența economică printr-o subtilă diplomație.

Titienar spune că, potrivit estimărilor guvernului chinez, în 2020, jumătate de milion de studenți străini vor studia în China, ceea ce va face ca țara să devină ce-a de-a doua destinație preferată de studenții străini, după Statele Unite.

China își dezvoltă expertiza în Balcani

În prezent, studenții din țările înscrise în Inițiativa Belt and Road reprezintă majoritatea studenților străini din China – 317.200 în 2017, cu 11% mai mulți decât cu un an în urmă.

Dorind parcă să-și sublinieze propria contribuție la această ințiativă a statului, pagina web CNU subliniază că, începând din 2016, a primit peste 1.300 de studenți din 53 de țări înscrise în Belt and Road.

Mathias Stepan, șeful programului de cercetări în domeniul politicii publice chineze de la Institutul Mercator pentru Studii Chineze, MERICS, cu sediul la Berlin, afirmă că deși educația este doar marginală comparativ cu elementele comerciale și de investiții ale Inițiativei Belt and Road, în ultimii ani, China a creat mai multe oportunități pentru studenții străini, trimițându-și totodată în străinătate proprii studenți.

China a înființat o serie de Institute Confucius, un echivalent chinez al Consiliului Britanic (British Council), pentru a promova limba și cultura chineză în multe țări europene, inclusiv în Balcani.

“Pentru guvernul chinez, este o modalitate de a trasa calea prin care, în opinia lor, China ar trebui văzută în afară, în țări care acum sunt înscrise în Inițiativa Belt and Road și care devin niște parteneri politici și economici tot mai importanți“, a declarat Stepan.

Ivica Bakota, cercetător croat specializat în relațiile politice, economice și sociale ale Chinei cu țările din sud-estul Europei, ce lucrează la un institut de cercetări CNU, intitulat Centrul pentru Studiul Civilizației, afirmă că Beijingul își consolidează activ specializarea în toate regiunile ce fac parte din Inițiativa Belt and Road, inclusiv în Balcani.

“Institutul nostru s-a transformat într-unul dintre cele mai importante centre de studii științifice și profesionale în domenii legate de regiunea noastră balcanică “, spune Bakota, adăugând că institutul a colaborat, printre alții, cu Ministerul de Externe și cu Academia de Științe Sociale din China.

Dar Stepan spune că, pe măsură ce China își promovează asiduu bursele și educația pentru studenții străini, Europa trebuie să facă mai mult pentru a-și consolida “un studiu eficient al problemelor chineze contemporane“, ceea ce ar ajuta la o sporire a eficienței politicii chineze.

“De obicei, ceea ce faci la universitate este să studiezi istoria – de exemplu, mulți sinologi din Germania încă mai studiază vechea Dinastie Tang sau literatura”, a declarat el. ”Dar e nevoie într-adevăr de oameni care să facă cercetări și asupra Chinei contemporane, capabile să ofere informații pentru grupuri mai largi de oameni ”.

Absolvenți care aleg să rămână

Totuși, studenții din Balcani care studiază în China au tendința de a rămâne acolo după absolvire, așa cum a făcut și Bakota după ce și-a luat doctoratul în relații internaționale la Universitatea din Beijing, în 2016.

Șerban Georgescu, șeful Centrului pentru Studii Asiatice de la Universitatea Româno-Americană din București, spune că statele balcanice nu prea știu cum să utilizeze asemenea absolvenți în politica externă și în comerțul exterior.

“Îi încurajăm să se întoarcă? Știm prin ce ar putea contribui? Pleacă pentru un masterat, apoi pentru un doctorat, după care îi pierdem, iar asta nu e bine deloc “, spune Georgescu.

La rândul său, Mihai Titienar crede că “pentru absolvenții români care au studiat în China, cele mai multe oportunități vin din sectorul privat, niciunul sau foarte puțini fiind angajați în sectorul public“. Iar China le facilitează rămânerea.

În 2017, guvernul chinez a simplificat obținerea permiselor de muncă pentru studenții străini la masterat/doctorat, renunțând la condiția anterioară potrivit căreia ei ar fi trebuit să aibă o experiență de doi ani în străinătate, și a anunțat că, pe parcursul studiilor, studenții străini vor putea avea slujbe cu program redus, făcând astfel ca educația universitară să devină mai atractivă pentru ei.

Chiar dacă Facebook este interzis în China, multe instituții de învățământ superior din țară, precum Universitatea din Beijing sau Universitatea de Petrol din China sunt prezente în mediile de socializare pentru a-i atrage pe studenții străini. Multe programe universitare sunt susținute în limba engleză.

Nu se știe cu exactitate câți studenți din Balcani, incluși în inițiativa de cooperare 16+1 a Chinei cu Europa Centrală și de Est, au studiat în China în ultimii ani, dar experți în studii asiatice și relații internaționale afirmă că Beijingul și-a intensificat eforturile pentru a atrage studenți din regiune, înmulțind totodată vizitele de afaceri și pe cele politice.

“Acum suntem la început, dar bursele din China sunt vizibil tot mai generoase“, afirmă Georgescu. “Studenții interesați să plece în China pentru un program nu mai trebuie să fie neapărat eminenți, au doar nevoie de note relativ bune ca să se califice “.

UE, precaută în privința prezenței Chinei

După cum afirmă Georgescu, țările est-europene pot deveni o punte între Europa și China dacă au o strategie clară și bine pusă la punct despre modul în care, profitând de relațiile istorice, s-ar putea dezvolta conexiuni, în paralel cu integrarea în Uniunea Europeană și NATO. “China este o realitate, este deja o putere globală,” spune el. “Trebuie să acceptăm acest lucru.”

Dar nu e ușor să depășești rivalitatea dintre marile puteri. UE, de exemplu, este atentă la motivele Chinei de a ajunge în Europa de Est, văzând în asta o concurență. De asemenea, Bruxelles-ului nu-i plac termenii și condițiile care însoțesc creditele și proiectele de construcție ale Chinei.

De exemplu, Muntenegru, care își negociază aderarea la UE, a trebuit să majoreze impozitele și să înghețe parțial salariile din sectorul public pentru a asigura echilibrul financiar având o datorie externă prevăzută a atinge 80% din PIB în acest an, urmare a unui credit chinez acordat pentru prima fază a construcției unei autostrăzi de 165 km, care să lege coasta muntenegreană de Serbia vecină.

Potrivit agenției Reuters, Fondul Monetar Internațional afirmă că țara nu-și poate permite noi datorii pentru finalizarea proiectului.

În Bosnia, de asemenea, Comunitatea Energetică, instituția de control în domeniu a UE, a cerut în septembrie Federației croato-bosniace să nu permită guvernului de la Sarajevo să garanteze un împrumut acordat de China Exim Bank pentru a ajuta centrala energetică EPBiH să-și deschidă o nouă sucursală energetică bazată pe cărbuni la Tuzla, ea avertizând că demersul ar constitui un ajutor de stat ilegal.

Dintre țările balcanice, Serbia pare să fi beneficiat cel mai mult de generozitatea chineză. Și, pe lângă proiecte precum construcția primului pod nou peste Dunăre de la Belgrad, din ultimii 70 de ani, Institutul Confucius și-a înmulțit cursurile de limbă chineză în 16 centre de învățământ din Belgrad, în orașul Novi Sad, din nordul țării, și în orașul Sabac, din vestul Serbiei.

În martie 2018, Chen Hui, directorul Institutului Confucius de la Universitatea din Novi Sad, a declarat pentru agenția Xinhua că, numai la Novi Sad, peste 2000 de studenți sunt înscriși la cursuri de limba chineză. El a spus că zece dintre ei au primit burse ca să studieze în China.

În Croația, China Road and Bridge Corporation construiește un pod ce ocolește o fâșie din litoralul bosniac pentru a lega sudul Croației, zona din jurul orașului Dubrovnik, de restul țării, iar Zagrebul intenționează să stabilească zboruri directe spre Beijing.

În Bulgaria, la începutul lunii noiembrie, aproape 60 de rectori și administratori din 44 de universități și colegii chineze de învățământ superior au participat la un forum găzduit de Universitatea Sf. Kliment Ohridski. Evenimentul a avut loc la inițiativa ambasadei chineze, dar la el nu a participat niciun reprezentant al guvernului.

În mod asemănător, în România inițiativa pare să vină din partea ambasadei chineze și a universităților chineze; în luna noiembrie, zeci de profesori de limbă chineză din zonă s-au întrunit la Institutul Confucius din Sibiu pentru un seminar cu traineri din China.

Foto: Hartă cu vechiul drum al Mătăsii (Sursa: Sinopsis.info)