G4Media.ro

Efectele deciziilor CCR: Tribunalul Bucureşti a anulat mai multe probe făcute de…

Efectele deciziilor CCR: Tribunalul Bucureşti a anulat mai multe probe făcute de SRI în dosarul lui Elan Schwartzenberg. Judecătorii au decis şi revocarea mandatului de arestare şi restituirea cazului la DNA

Mai multe decizii succesive ale CCR îşi arată efectele. Este vorba de decizia nr. 51 din februarie 2016, care nu mai permite SRI să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică (MST) pentru DNA, decizia nr. 91 din februarie 2018, care nu mai permite folosirea de către SRI a mandatelor de siguranţă naţională (MSN) pentru corupţie şi decizia nr. 22 din februarie 2018 care obligă instanţele să elimine din dosare probele declarate prin deciziile anterioare ca fiind „obținute în mod nelegal”.

Tribunalul Bucureşti a eliminat astăzi mai multe interceptări obţinute de SRI cu ajutorul unor MSN în dosarul omului de afaceri israelian Elan Schwartzenberg şi a invocat decizia CCR nr. 22/2018.

„Constată nulitatea absolută parţială a încheierilor nr. …. şi nr. …. date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, încheieri declasificate parţial conform adresei nr…… În temeiul art. 102 (…) exclude din materialul probator procesele – verbale datate …. în care au fost redate în formă scrisă convorbirile şi comunicările telefonice interceptate în baza mandatelor ……privindu-l pe inculpatul Schwartzenberg Emilian.

În baza deciziei nr. 22/2018 a CCR dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică mai sus-menţionate, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace şi a redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul nr. 220/P/2016.

Constată nulitatea absolută a raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. …întocmit de …. Bucureşti. În temeiul art. 102 (…) exclude din materialul probator raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. …., iar în baza deciziei nr. 22/2018 a CCR dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestui mijloc de probă.

Constată nulitatea absolută a încheierilor nr. …., nr. …. în baza căreia au fost emise mandatele cu nr….. , încheieri date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală. În temeiul art. 102 (…) exclude din materialul probator procesele-verbale în care au fost redate în formă scrisă convorbirile şi comunicările telefonice interceptate în baza mandatelor mai sus-menţionate. În baza deciziei nr. 22/2018 a CCR dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică mai sus-menţionate”, a decis Tribunalul Capitalei.

Tribunalul a revocat şi mandatul de arestare preventivă şi a dispus restituirea dosarului la DNA pentru refacerea anchetei, însă decizia nu este definitivă.

„Constată neregularitatea actului de sesizare – rechizitoriul nr. 220/P/2016 emis de Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție şi nelegalitatea probelor (…)

Admite cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul Emilian Schwartzenberg prin avocat ales (…) revocă măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul Emilian Schwartzenberg prin încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti din data de …..Dispune retragerea cererii de dare în urmărire internaţională şi a mandatului european de arestare emise pe numele inculpatului la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Prezenta încheiere se comunică de îndată Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie pentru ca în termen de 5 zile de la comunicare să precizeze dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei. Cu drept de contestaţie odată cu încheierea de finalizare a camerei preliminare. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 23.04.2019”, este decizia Tribunalului Bucureşti.

Avocaţii omului de afaceri Elan Schwartzenberg au cerut Tribunalului Bucureşti revocarea mandatului de arestare preventivă emis pe numele lui, invocând o primă decizie de achitare pronunţată de Instanţa supremă în dosarul lui Radu Mazăre şi al omului de afaceri Avraham Morgenstern, privind construirea cartierului „Henri Coandă”, dosar din care a fost disjuns cel al lui Elan Schwartzenberg.

Instanţa supremă a decis, pe 28 iunie 2018, să-i achite pe Radu Mazăre şi pe fratele acestuia, Alexandru Mazăre, în dosarul în care sunt judecaţi alături de Avraham Morgenstern, în dosarul privind cartierul de locuinţe sociale „Henri Coandă”.

În mai 2016, procurorii DNA au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg sub acuzația de complicitate la dare de mită. Celebra judecătoare Camelia Bogdan este magistratul care a emis mandatul internaţional de arestare pe numele omului de afaceri israelian.

„În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”, precizează DNA în comunicatul de presă.

„Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăţi offshore (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi. Societatea offshore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operaţiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real şi puse în executare de o altă persoană”, mai explică procurorii.

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Crima organizata romaneasca a ajuns prea departe daca CCR a anulat probe doveditoare adevarate.

  2. Contrareforma corupților susținuți de bugetari. Nu vom uita gunoaielor niciodată. Vă vom ierta, dar nu vom uita

  3. CCR = Curtea Coruptilor din Romania
    o adunatura de judecatori corupti, politruci, slugi ale CIumeri Rosii – Dorneanu (fsn-ist de frunte, colaborator al CRIMINALULUI Iliescu si kaghebist recunoscut); Enache – traseist poituc, fost activist pcr, turnator la Secu; Pivnicieru – avocata fruparii infractionale USL din Iasi; vara – avocatul hotilor maghiar din udmr etc etc,

    ACESTI TICALOSI VOR RASPUNDE CANDVA. INAMOVIBILITATEA NU II VA FERI DE FURIA POPULARA PE ACESTE GUNOAIE CARE AU INSTAURAT DIKTATURA HOTILOR IN RO.

  4. In sfârșit s-a făcut dreptate și în acest caz. Domnia sa domnul Mazăre este unul dintre cei mai buni oameni de afaceri. A creat locuri de munca, a făcut investiții. Mai bine investește în alte țări decit la noi? Noi nu știm să apreciem ce este valoros.

  5. israelienii exporta coruptie.

    importam la greu!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.