G4Media.ro

Duşuri cu apă caldă în Staţiunea Lacul Sărat din Brăila, pentru prima…

Duşuri cu apă caldă în Staţiunea Lacul Sărat din Brăila, pentru prima oară în cei 150 de ani de existenţă

Staţiunea Lacul Sărat din Brăila, cunoscută în întreaga lume ca izvor de sănătate, are, de anul acesta, pentru prima oară în cei 150 de ani de existenţă, duşuri cu apă caldă pentru turiştii care vin să se bucure de beneficiile nămolului sapropelic existent aici, relatează Agerpres.

Potrivit informaţiilor furnizate de Sorin Boşneag, directorul Unita Turism Brăila, societate care administrează Lacul Sărat, pentru producerea apei calde s-a făcut o investiţie de peste 60.000 lei, bani cu care au fost achiziţionate 12 panouri solare.

„Este pentru primele dăţi când începe să se bage apă caldă la duşurile din staţiunile balneare din ţară. În Staţiunea Lacul Sărat, în cei 150 de ani de existenţă, s-a mers numai cu apă rece. Deşi, în trecut, exista posibilitatea să se realizeze instalaţii pentru apă caldă, nimeni nu s-a gândit să le facă. În ultimii 6-7 ani, lumea a început să solicite apă caldă la duşurile din Lacul Sărat. Ne-am fi dorit să facem investiţia acum vreo 3-4 ani de zile, dar nu am avut bani. Anul trecut a venit pandemia, dar anul acesta am făcut tot posibilul şi am rezolvat-o. Am cumpărat 12 panouri solare, cu ajutorul cărora reuşim să ridicăm temperatura apei undeva la 40 şi ceva de grade. Începând din acest sezon, o zonă de duşuri va funcţiona cu apă caldă, iar o alta cu apă rece. Am lăsat şi o zonă cu duşuri reci, pentru că sunt turişti care vor să facă baie cu apă rece”, a declarat, pentru Agerpres, Sorin Boşneag.

Deschiderea sezonului estival din Staţiunea Lacul Sărat este programată pe 29 mai, iar Sorin Boşneag speră ca vremea să ţină cu turiştii, iar vara „să fie cât mai lungă şi plină de soare”.

„Sper ca vremea să fie bună, ca să putem deschide mâine în bune condiţii. Preţul biletului de intrare este de 15 lei pentru adulţi, de 6 lei pentru copii şi de 10 lei pentru cei care solicită pat. În ceea ce priveşte zona de paturi, aş vrea ca lumea să înţeleagă că nu putem oferi salteluţe ca la mare, pentru că, după utilizare, ele ar trebui aruncate. Turiştii vin după baia de nămol, se aşează pe saltea şi o distrug. Practic, aici este o situaţie diferită de cea de la mare sau din alte părţi. Este nămolul acesta sapropelic care are anumite proprietăţi. Dacă iau mereu saltele şi le arunc, ar trebui să scumpesc şi mai mult preţul, lucru pe care nu îl doresc”, a spus Sorin Boşneag.

În ceea ce priveşte nivelul apei din Lacul Sărat, care a fost unul scăzut în ultimii ani, potrivit directorului Unita Turism Brăila, „anul acesta, mulţumim lui Dumnezeu, avem un nivel al apei bun, nu a fost nevoie să mai intervenim pentru completarea lui”.

Legat de modernizările prin care ar putea trece Staţiunea Lacul Sărat, Sorin Boşneag susţine că „grosul investiţiilor” este programat anul viitor, cu condiţia ca societatea care administrează lacul, SC Unita Turism Brăila, şi agenţii economici din staţiune să îşi revină financiar din pierderile pe care le-au avut ca urmare a pandemiei.

Anul acesta, am încercat să facem ce s-a putut pe acolo, mai mult de atât nu avem ce face. Grosul investiţiilor pe care va trebui să le facem atât în staţiune, cât şi pe fiecare agent economic în parte va începe anul viitor, dacă ne revenim. Dacă nu ne revenim financiar din pierderile pe care le-am avut ca urmare a pandemiei, sunt toate variantele posibile să închidem sau să facem altceva aici. Anul trecut am funcţionat vreo trei luni, atât pe partea de tratament balnear, cât şi pe cea de plajă, iar anul acesta, de abia acum s-a dat voie să se facă tratament la bazin, care este una dintre procedurile cele mai solicitate”, a spus Boşneag.

Directorul Unita Turism Brăila a explicat şi cum de în Staţiunea Lacul Sărat s-au făcut doar investiţii mici şi s-au construit hoteluri de maxim două stele, în timp ce alte staţiuni din ţară au prosperat.

„În anii 1900, doar trei staţiuni aparţineau de Ministerul Domeniilor: Lacul Sărat, Govora şi Călimăneşti Căciulata. Aceasta presupunea că ministerul numea administraţia staţiunii, care se ocupa de tot ce era nevoie aici, în conformitate cu legislaţia în vigoare la data respectivă. În timp, au intevenit mai multe modificări, iar prin 1970 ne-am trezit că s-a luat hotărârea că în Lacul Sărat nu trebuie investiţii mari şi serioase, ci trebuie făcute investiţii mici, pentru pensionari. Astfel, spre deosebire de celelalte staţiuni, unde s-au făcut hoteluri de trei-patru stele, la noi s-a mers direct pe două stele. Când am încercat şi noi să facem ceva, a venit Revoluţia„, a declarat Sorin Boşneag.

În februarie 2021, Consiliul Judeţean Brăila, Consiliul Local Municipal Brăila şi Consiliul Local Chiscani şi-au desemnat reprezentanţii în Consiliului Director al Asociaţiei de Cooperare şi Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Staţiunii „Lacul Sărat”, organism înfiinţat la sfârşitul anului trecut cu scopul de a dezvolta staţiunea, recunoscută în ţară şi peste hotare pentru proprietăţile curative ale nămolului de aici.

Consiliul Judeţean Brăila şi primăriile municipiului Brăila şi cea din Chiscani s-au asociat în vederea dezvoltării staţiunii Lacul Sărat, care se află în paragină de peste 20 de ani, din cauza disputei dintre cele două administraţii locale pentru dreptul de administrare a staţiunii şi de a încasa taxele de aici.

Municipiul Brăila şi comuna Chiscani şi-au revendicat în instanţă dreptul de administrare a staţiunii, proces care a durat 10 ani, instanţa pronunţându-se, în urmă cu cinci ani, în favoarea comunei Chiscani.

Staţiunea Lacul Sărat este situată în zona de câmpie din nord-estul Bărăganului, pe raza comunei Chiscani, la 5 kilometri distanţă de municipiul Brăila şi cuprinde o bază de tratament proprie, dotată cu bazin pentru hidro-kinetoterapie, saună şi sală de gimnastică şi oferă, suplimentar, facilităţi de balneaţie liberă, cu băi de soare şi nămol.

Lacul are o suprafaţă de 1,72 kilometri pătraţi şi o adâncime de 1,5 metri, iar datorită conţinutului ridicat de iod, rezultat în urma descompunerii anaerobe a unei specii de nevertebrate, artemia salinas, nămolul rezultat ameliorează zeci de afecţiuni, motiv pentru care suferinzi din toată lumea vin, de ani de zile, la tratament.

De asemenea, lacul conţine importante rezerve de nămol sapropelic şi de apă minerală hipertonică, cu compuşi ai sulfului, clorului, magneziului şi bromului, cu mineralizare de 70-84 grame la litru. Aici pot fi tratate bolile reumatismale degenerative, inflamatorii, bolile ginecologice, dermatologice, endocrine, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, stări post-traumatice, afecţiuni respiratorii.

Virtuţile terapeutice ale apei şi nămolului din Lacul Sărat au fost puse în valoare încă din anul 1879. I.C. Apostolescu, în lucrarea sa ‘Băile de la Lacu Sărat’ din 1884, vorbeşte despre un pacient care, la sosirea în staţiune, nici nu putea să se dea jos din trăsură şi, după vreo 15 băi, făcea curse lungi pe jos.

Se spune că proprietăţile terapeutice miraculoase ale apei au fost descoperite cu secole în urmă de voievodul Vlad Ţepeş. Legenda spune că Vlad Ţepeş a încercat să pedepsească mai mulţi soldaţi turci care îndrăzniseră să calce pe pământ românesc punându-i la saramură. Soldaţii otomani au fost ţinuţi în apele sărate ale lacului vreme de o săptămână, iar când Ţepeş a dat ordin să fie traşi în ţeapă în pădurea din apropierea lacului, conform obiceiului, turcii au rezistat neaşteptat de mult la tortură. Concluzia a fost că săptămâna de ‘tratament’ în saramură i-a întărit pe otomani şi, de atunci, dându-şi seama de miracol, voievodul a ordonat ca oştenii săi să îşi vindece în apele lacului trupurile şi caii răniţi în lupte.

Sursa foto: Pixabay

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Io cred că voi vă plictisiți că nu aveți ce publica

  2. E o stire! Mai ramane sa aflam ca dupa apa calda, s-a inventat roata, mersul pe jos, camera fara gandaci, cearsaful fara gauri si micul dejun fara margarina. Oameni buni, in ce secol traim?

    • Cu jumatati de masura nu merge! Sunteti profesionisti ori ageamii? Cu 11 mii de euro vrezi sa puneti o statiune pe picioare? Nu observa nimeni cat de penibila a devenit situatia? Nu va vindeti tara, OK! Atunci dati-o pe mana impostorilor si a incompetentilor!

  3. A ajuns apa calda in Moldova.
    Vlahii din R’deal aveau asa ceva acum 200 de ani.

  4. Ma-ta-n moldavia!

  5. Greu cu geografia..Braila e in Muntenia nu in Moldova

  6. Până acum îi lingeau caprele după ce ieșeau din lac și se usca sarea pe ei..Asta da, știre, i-a prins civilizația din urmă și p-ăștia

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.