Drept la replică al Curții de Apel București: A fost ”eroare de natură tehnică” în cazul părților introduse în dosarul premierului Ciucă, operațiune suspectă de manipularea repartizării aleatorii. Precizările G4Media.ro

Curtea de Apel Buurești a transmis, luni seara, G4Media.ro un drept la replică referitor la articolul publicat, cu câteva ore mai devreme, despre suspiciunile de direcționare a dosarului 2826/2/2022, reclamant premierul Nicolae Ciucă, spre un complet condus de un judecător care, în trecut, a fost promovat în funcții guvernamentale de PNL. Instituția susține că prezența în acest dosar a unor părți care nu aveau legătură cu cazul – conform documentării G4Media.ro, un indiciu al manipulării repartizării aleatorii -, a fost o ”eroare de natură tehnică”. Prezentăm integral ”Informarea” Curții de Apel București, iar, în final, observațiile G4Media.ro pe marginea celor susținute de această instanță.

Informare

”Ca urmare a informaţiilor apărute în presă (publicaţia G4 Media), în articolul ,,Cum a fost direcționat dosarul premierului Nicolae Ciucă prin metoda ”coperta” către judecătorul Marius Iosif, care s-a pensionat imediat după ce a anulat sesizările de plagiat / Plus: Până anul trecut, Iosif și purtătorul de cuvânt al Guvernului au fost colegi în masonerie”, din data de 27.06.2022, cu referire la o cauză în este reclamant prim-ministrul României, domnul Nicolae Ionel Ciucă, aflată pe rolul secţiei a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în urma verificărilor efectuate în sistemul Ecris şi prin compartimentul IT al Curţii de Apel Bucureşti, în vederea corectei informări a opiniei publice, menţionăm următoarele:
Dosarul nr. 2826/2/2022, având ca obiect anulare act administrativ, stadiu procesual fond, a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 29.04.2022.

A fost repartizat aleatoriu între cele două secţii de contencios administrativ şi fiscal, către secţia a VIII-a şi apoi, a fost repartizat în cadrul secţiei a VIII-a, completului nr. 21 fond. În acest dosar figurează ca părţi reclamantul Ciucă Ionel Nicolae şi pârâta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării-Ministerul Educaţiei.

În fişa Ecris a dosarului şi în citativ nu apar alte părţi, decât cele mai sus menţionate.

Din verificarea efectuată de compartimentul IT din cadrul instanţei a rezultat că dosarul a fost repartizat aleatoriu, computerizat, între completele de fond ale secţiei. În acelaşi timp rezultă că la efectuarea repartizării au fost respectaţi parametrii de repartizare a cauzelor.
În urma informaţiilor apărute în presă, potrivit cărora, în dosar, alături de reclamantul Ciucă Ionel Nicolae, ar fi apărut şi o altă parte-reclamanta Abdel Moumene Melissa, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că pe portal, în dosarul mai sus menţionat, şi această parte figura, într-adevăr, ca reclamantă, motiv pentru care, s-a dispus eliminarea de pe portal a datelor care nu au avut corespondent în dosarul mai sus menţionat.

Împrejurarea că pe portal a apărut un reclamant în plus faţă de părţile dosarului, consecinţa unei erori de natură tehnică, nu a fost de natură a influenţa repartizarea aleatorie, această operaţiune neţinând seama de părţi. Eroarea a fost posibilă în condiţiile în care, în aceeaşi zi, s-a repartizat şi cauza în care figura ca reclamantă Abdel Moumene Melissa, cauză ce a făcut obiectul dosarului nr. 2836/2/2022, repartizat aleatoriu completului C22 fond şi care a avut ca obiect litigiu privind regimul străinilor.

În ceea ce priveşte restricţionarea accesului la dosar, acces solicitat la scurtă vreme de la înregistrare, aducem la cunoştinţă faptul că măsura a fost operabilă până la fixarea primului termen de judecată, în acord cu dispoziţiile art. 56 din Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/17 septembrie 2019. După acest moment procesual, accesul a fost acordat tuturor jurnaliştilor care au formulat cereri de consultare.

Recunoscând că transparenţa actului de justiţie este o garanţie a dreptului la un proces echitabil şi respectând dreptul cetăţenilor de a fi informaţi, prin intermediul presei, despre cauzele de interes public, în acelaşi timp, susţinem necesitatea ca informarea să se facă pe baza unor date reale, verificate, iar nu pe indicii, aşa cum de altfel, se menţionează în articolul citat.

Informarea cetăţenilor, altfel decât pe baza unor date concrete, verificate, cu privire la activitatea desfăşurată de instanţă, este de natură a leza încrederea opiniei publice şi a pune sub semnul îndoielii credibilitatea instanţei, într-un mod care se îndepărtează de ceea ce trebuie să caracterizeze deontologia specifică jurnalismului.

De altfel, dorim să facem precizarea faptului că, deşi publicaţia solicitase Biroului de Informare şi Relaţii Publice din cadrul instanţei, în cursul zilei de vineri, 24 iunie 2022, precizări referitoare la aspectele menţionate, nu a mai fost aşteptat rezultatul verificărilor şi un răspuns din partea instanţei.

Drept urmare, dorind să asigurăm atât buna desfăşurare a procesului, cât şi o corectă informare a opiniei publice, solicităm publicarea prezentului drept la replică.”

Precizările G4Media.ro:

1. Curtea de Apel București cere, fără a prezenta nici o dovadă, să ne însușim teza ”erorii de natură tehnică”, în condițiile în care, de-a lungul judecății celor două dosare ale premierului Ciucă de la această instanță, dosare în care acesta a contestat legalitatea sesizărilor de plagiat din teza sa de doctorat, a avut loc un șir de evenimente suspecte/abateri de la normă: în primul dosar, intentat pe 22 februarie 2022, termen 4 martie, s-a admis preschimbarea termenului de judecată pentru 1 martie; judecătorul de caz nu a motivat timp de aproape 4 luni decizia prin care i-a admis cererea lui Ciucă de suspendare a efectelor înregistrării sesizărilor, acesta fiind unicul dosar din ședința respectivă în care nu a fost motivată decizia, lucru care a împiedicat Ministerul Educației să depună apel; incidentul introducerii în cel de-al dosar al lui Ciucă a unei tinere din Algeria și a Direcției de Imigrări, o situație extrem de rar întâlnită, conform verificărilor G4Media.ro; repartizarea dosarului către un complet condus de un judecător care, în trecut, a fost pus în funcții înalte de PNL, partidul reclamantului Ciucă; la scurt timp după admiterea acțiunii lui Ciucă, judecătorul respectiv a depus cerere de pensionare – asta, după ce, pe 25 mai 2022, depusese la CSM o cerere de transfer, așadar, nu avea intenția de se retrage din magistratură.

2. Dacă a fost vorba de o ”eroare de natură tehnică” de ce aceasta a fost corectată într-o zi nelucrătoare, pe 25 iunie 2022?

3. Verificările interne ale Curții de Apel București au valoare relativă cu atât mai mult cu cât există un precedent. În 2013, Inspecția Judiciară, organism care deține cele mai multe instrumente în a descoperi eventuale abateri de la repartizarea aleatorie a dosarelor, a efectuat un control pe această temă la Tribunalul București, perioada de verificare fiind 1 ianuarie 2012-15 februarie 2013. În 2018, o judecătoare de la această instanță a fost condamnată și pentru faptul că, pe 27 noiembrie 2012 (în perioada analizată de Inspecție), cu ajutorul unei grefiere, trucase repartizarea aleatorie a unui dosar pentru a ajunge la completul ei. Inspecția Judiciară nu a descoperit acest lucru.

4. Motivația refuzul accesului la dosarul 2826/2/2022 – ”măsura a fost operabilă până la fixarea primului termen de judecată” – reprezintă o minciună. Solicitarea G4Media.ro a fost trimisă pe 3 mai, iar refuzul nemotivat al Curții de Apel București a venit pe 3 iunie, la mult timp după fixarea pentru 7 iunie a primului termen de judecată. Acest lucru, în totală contradicție cu cererile anterioare ale reporterului G4Media.ro pentru a primi documente similare (copii anonimizate ale unor acțiuni, înainte de derularea primului termen) care au fost avizate pozitiv de Curtea de Apel București. După primul termen, pe 15 iunie, am reiterat cererea de a primi o copie după acțiune, răspunsul pozitiv fiindu-ne transmis abia pe 27 iunie, ora 14.06, la șase zile după al doilea termen și soluționarea dosarului. Având în vedere aceste lucruri și persoana reclamantă, Curtea de Apel București poate fi suspectată de cenzură și implicare în viața politică.

5. Curtea de Apel București ne reproșează faptul că nu i-am așteptat punctul de vedere pentru a-l insera în textul din 27 iunie, publicat în jurul orei 16, acest lucru ducând la o lipsă de verificare a informațiilor. Iată lista email-urilor trimise de G4Media.ro către Curtea de Apel București pe tema celor două dosare ale lui Ciucă și data răspunsurilor (în paralel, în acest interval, am sunat la Biroul de Presă de 6-7 ori și am trimis mai multe mesaje telefonice pe numărul de mobil):

• 3 mai 2022 cerere de eliberare a unei copii după acțiunea din dosarul 2826/2/2022 – 3 iunie 2022 refuz nemotivat;
• 3 iunie 2022 cerere explicații pentru nemotivarea deciziei din primul dosar al lui Ciucă și al refuzului de acces la acțiunea din cel de-al doilea dosar – 27 iunie 2022, ora 14.06, răspunsuri inserate în articolul publicat în jurul orei 16 (ni s-a promis că ni va trimite motivarea decizie din primul dosar în cursul zilei de 28 iunie);
• 15 iunie 2022 (între primul termen din 7 iunie și cel de-al doilea, din 21 iunie) reiterare cerere de a primi copie după acțiunea din dosarul 2826/2/2022 – răspuns pe 27 iunie 2022, ora 14.06, răspuns inserat în articolul publicat ieri în jurul orei 16 (ni s-a promis că vom avea acces la dosar la o dată nespecificată);
• 23 iunie 2022 (și nu 24 iunie, cum se scrie în dreptul la replică) – cerere explicații despre repartizarea aleatorie a dosarului 2826/2/2022 (pe
• 24 iunie, am sunat a Biroul de Presă și am adresat rugămintea de a primi răspuns până la amiaza zilei de 27 iunie); am amânat publicarea textului până la ora 16 pentru a aștepta răspuns care a venit, însă, de-abia la ora 19.38.

În aceste condiții, este curios cum de instanța invocă ”transparența”; mai degrabă, toate acestea arată că instanța bucureșteană nu consideră presa un partener egal în comunicare, ci un subordonat care poate aștepta răspunsuri în funcție de disponibilitatea sa. De asemenea, Curtea de Apel București reproșează G4Media.ro că informează pe bază de indicii; în același timp, magistrații au la dispoziție un Cod Penal care le-a oferit sau le oferă posibilitatea de a judeca cauze penale pe bază de ”suspiciuni rezonabile” sau ”indicii temeinice”.