Două asociații ale magistraților cer Parlamentului anularea sau măcar amânarea modificărilor aduse de PSD legilor justiției și Codurilor penale / Printre solicitări: Desființarea Secției speciale și reorganizarea Inspecției Judiciare

Două asociații ale magistraților, ”Forumul Judecătorilor” și ”Inițiativa pentru justiție”, solicită noii majorități parlamentare să abroge sau măcar să amâne modificările aduse de majoritatea PSD-ALDE-UDMR legilor justiției și Codurilor penale, atrăgând atenția că unele urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020.

Potrivit unui comunicat de presă, asociațiile solicită să pună în practică imediat următoarele modificări legislative:

1. Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;

2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;

4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

5. Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;

6. Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;

7. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială;

8 Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.

9. Revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;

10. Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor;

11. Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția;

12. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.

”Toate aceste dispoziții trebuie, de urgență, cel puțin amânate de la aplicare, dacă nu există voință politică pentru abrogarea lor”, atrag atenția cei de la Forumul Judecătorilor și Inițiativa pentru Justiție.

Argumentele aduse de cele două asociații în sprijinul solicitărilor transmise Parlamentului:

• De la data de 1 ianuarie 2020 ar urma să se aplice dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 207/2018, dispoziții potrivit cărora apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
• Aplicarea acestor prevederi a fost amânată în considerarea faptului că schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, astfel cum s-a învederat chiar de Consiliul Superior al Magistraturii, cu consecințe în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, de natură să pună în dificultate funcționarea sistemului judiciar în ansamblu.
• Această situație faptică există și în prezent, neschimbată, sute de posturi de judecător fiind vacante, aplicarea acestor măsuri legislative fiind de natură să afecteze funcționarea normală a instanțelor judecătorești și să conducă la prelungirea duratei proceselor, cu consecințe grave asupra respectării principiului judecării cauzelor într-un termen rezonabil, așa cum s-a reținut și în preambulul OUG nr.92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.
• De asemenea, de la 1 ianuarie 2020 se va majora durata cursurilor de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, la 4 ani, fapt care va afecta puternic alimentarea corpului magistraturii cu noi judecători și procurori (vor fi cel puțin doi ani în care nu va mai exista nicio numire a vreunui magistrat definitiv în sistem) aspect care, combinat cu alte măsuri poate ”submina serios eficiența și calitatea justiției, reprezentând, totodată, un pericol serios pentru continuarea și consolidarea eforturilor României de luptă împotriva corupției”, așa cum a reținut Comisia de la Veneția prin Avizul emis la 20 octombrie 2018.