Dodon instrumentalizează istoria ca armă politică. Candidatul Moscovei susține că „în primii doi ani de ocupaţie română în 1941, au murit circa 200.000 de oameni de foame şi de boli”
Fostul președinte prorus, actualmente co-lider al Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS), Igor Dodon, a făcut, marți, o serie de declarații acide, pe alocuri false, folosind istoria ca armă propagandistă în cadrul unei conferințe online pe care a avut-o cu partidul rusesc „Spravedlivaya Rosia”. Ralierea lui Dodon la aceste idei este ocazionată de o amplă mișcare în spațiul ex-sovietic de glorificare a Armatei Roșii de către Moscova, la 80 de ani ce sunt marcați pe 22 iunie de la declanșarea „Marelui Război de Apărare a Patriei”.
De menționat este faptul că Rusia duce o campanie agresivă de mistificare a istoriei, omițând intenționat perioada 23 august 1939, momentul semnării Pactului Stalin-Hitler de împărțire a Europei și apoi declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial și 22 iunie 1941, momentul atacării Uniunii Sovietice. Istoriografia rusă și discursul politic pun accent în general pe care s-a întâmplat după invazia Germaniei naziste și a alianților ei, inclusiv România.
Astfel, Dodon a făcut elogiul „armatei moldovenești” în cadrul sesiunii online la care a participat, care în fapt era armata sovietică la momentul 22 iunie 1941 și începutul operațiunii Barbarossa, prin care Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică.
„Raportul de forţe a fost inegal, iar duşmanul a reuşit să ocupe pe 16 iunie 1941 Chişinăul, pe 22 iunie – Bălţiul, iar pe 8 august – Tiraspolul. La mijlocul lunii august 1941, tot teritoriul Republicii Socialiste Moldoveneşti a fost ocupat”, a declarat Dodon.
În fapt, în cadrul acestei operațiuni de invadare a URSS-ului, germanii au deplasat la granița cu Uniunea Sovietică 153 de devizii. Finlanda a contribuit și ea cu 14 divizii, iar România cu 13 divizii și opt brigade. Totalul era de 3,8 milioane de oameni. Pe de cealaltă parte, Uniunea Sovietică a lui Stalin a aliniat la granița sa vestică 186 de divizii și alte 57 de divizii în eșalonul doi, iar la începuturile invaziei acestea însumau de partea sovietică 5,5 miloane de oameni. Mai mult, apărarea sovietică avea să ajungă la 14 milioane de militari sovietici instruiți precar.
El a mai susținut că armatele române și germane nu au putut trece de rezistența armată a sovieticilor din Basarabia până la 29 iunie, mai precis o săptămână de zile. Dodon a mai afirmat că moldovenii ar fi reuşit chiar să ducă războiul pe teritoriul României, ocupând câteva regiuni din România.
„Trei ani de ocupaţie au adus Moldovei suferinţe de nedescris: zeci de mii de victime, sute de clădiri şi întreprinderi distruse. A fost introdus un regim poliţienesc sever. Pentru discuţii în limba rusă în locuri publice, administraţia română de ocupaţie amenda cetăţenii şi îi condamna la trei ani de închisoare. Rata mortalităţii a crescut de patru ori. În primii doi ani de ocupaţie română, au murit circa 200.000 de oameni de foame şi de boli”, a declarat Dodon.
În realitate, foametea în Basarabia s-a declanșat între 1946-1947, atunci când Basarabia a fost din nou ocupată de sovietici, după înfrângerea germanilor pe Frontul de est. Mai mult, instalarea regimului sovietic la Chișinău a fost inaugurată prin trei valuri masive de deportări și o foamete indusă prin rechiziționarea grâului și nu numai, care a ucis 300.000 de oameni, aproximativ 10% din populaţie în primul deceniu de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Precedentul înfometării existase deja înainte în Ucraina, între 1932-1933, când circa 10 milioane de ucraineni au murit prin înfometare, după rechiziționarea grâului, la ordinul lui Stalin.
Falsificările și jumătățile de adevăr ale lui Dodon au continuat prin afirmația că, numai pe 22 iunie, în spațiul aerian al Basarabiei, ar fi fost doborâte 20 de avioane germane. Datele istorice arată că avioanele germane ale Luftwaffe au distrus 1.489 de avioane sovietice în prima zi a invaziei. Altele 3.922 aveau să fie distruse în primele trei zile, germanii pierzând doar 78 de avioane.
Mituri și propagandă
Portalul Veridica.ro a scris că Dodon și Voronin uzitează frecvent și mitul „cetății asediate”, tot o moștenire propagandistică a Uniunii Sovietice. De atfel, cei doi lideri de stânga proruși și-au centrat campania electorală pe mesajul: „Moldova este în pericol: Nu dăm țara străinilor”.
„Mitul „cetății asediate” este legat de percepția sovietică despre lume: cetățenilor li se spunea că dușmanii încercuiau Uniunea în exterior și căutau să o submineze și din interior. Bolșevicii preluaseră aceste idei de la Rusia Țaristă, care împotriva dușmanului exterior (în Primul Război Mondial, Germania) folosise propagandă încărcată de xenofobie. În interior, teoriile conspirației, discursurile xenofobe și antisemite îndreptate împotriva evreilor erau, de asemenea, omniprezente.
Bolșevicii s-au folosit de mitul cetății asediate imediat după „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie”, în timpul Războiului Civil ce a urmat”, scrie publicația citată.
Sursa o menționează și pe cercetătoarea rusă Olga Velikanova de la Universitatea din Toronto, care explică în lucrările sale că „suspiciunea, conspirația, imaginea inamicului, ideea încercuirii imperialiste, secretomania – toate aceste reprezentări își au originea în frică”.
Velikanova mai scrie că „cetățeanului de rând îi este frică de autoritate, război și apocalipsă, în timp ce regimurilor le este frică de proprii cetățeni și de agresiunea externă”. Toate acestea sunt folosite și în Rusia de astăzi de regimul Putin și sunt exportate în spațiul ex-sovietic, unde sunt folosite de liderii proruși în retorica uzuală sau de campanie.
Foto: În ianuarie 2017, Putin îi oferea lui Dodon o harta a Moldovei medievale. Sursa/Facebook
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
6 comentarii